Cele mai uzuale urari de paşte sau mesaje de paşte la români sunt ”Hristos a-nviat/Adevarat a-nviat”. Ca si la Craciun, traditia ortodoxa impune si la Pasti folosirea anumitor formule consacrate de urare si întâmpinare. Astfel, în zilele dinaintea Învierii, românii îsi doresc unii altora ”Paste (Pasti) fericit!” sau ”Sarbatori fericite!”, ambele urari – folosite si ca formule salut – fiind creatii de data relativ recenta, proprii epocii moderne. Apoi, începând cu prima zi de Pasti, formulele de întâmpinare sunt ”Hristos a-nviat! ” si, ca raspuns, ”Adevarat a-nviat!”, singurele cu care românii se saluta, de veacuri, în zilele Sarbatorii Pascale. În mediul urban, acestea sunt folosite îndeobste doar în primele doua sau trei zile de dupa noaptea Învierii, dar la tara – mai cu seama în Transilvania si Banat – oamenii se saluta astfel vreme de 40 de zile, începând din prima zi de Pasti si pâna la Înaltare. Pentru ca apoi, timp de alte zece zile, pâna la sarbatoarea Pogorârii Duhului Sfânt, formulele de întâmpinare/salut sa se preschimbe în ”Hristos s-a înaltat!” – ”Adevarat s-a înaltat”!URARI DE PASTE. Formule unice la Junii din Scheii Brasovului

Junii Brasov

Exista însa o comunitate de români care îsi atesta vechimea si spiritualitatea crestina prin folosirea unor formule de salut unice în cultura româna: Junii din Scheii Brasovului. ”În vechime, Junii nu se salutau, la Pasti, cu <Hristos a-nviat!>, ca astazi, ci cu <Hristos ca este!> sau cu <Hristos vascris!> În cea dintâi, <ca este> reprezinta o translatare fonetica în româneste a grecescului <anesti> – din ”Hristos anesti!” – care înseamna <a înviat>, în vreme ce, în cea de-a doua formulare, <vascris> este românizarea termenului slav <voscresenie>, care înseamna <înviere>”, explica preotul prof. dr. Vasile Oltean de la Biserica Sfântul Nicolae din Schei, care este si custodele Primei Scoli Românesti de aici.

”Aceste doua MESAJE DE PASTI – care mai sunt folosite uneori si astazi de unii Juni mai în vârsta, mai ales la traditionala parada din Duminica Tomii – reprezinta o particularitate culturala unica în România, care atesta atât vechimea existentei Junilor si a obiceiurilor lor, cât si legatura lor cu Biserica Ortodoxa înca din Evul Mediu, când greaca si slavona erau singurele ”limbi de carte” si de biserica la români. Sau, cum ar zice o gluma de-a carturarilor nostri, la noi s-a luptat slavona cu greaca si a câstigat limba româna!”, conchide apoi parintele Oltean.

Print Friendly