“In razboiul vazut se lupta ostasii pentru imparat, iar in cel nevazut se lupta imparatul pentru ostasi”. (Arsenie Boca)
29 septembrie 1910. In comuna Vata de Sus judetul Hunedoara se nastea intr-o familie de oameni simpli Boca Zian Valeriu, cel care avea sa devina simbolul credintei ortodoxe al unei perioade negre a istoriei romanilor. Cunoscut ca Parintele Arsenie, nume primit in 1939 odata cu intrarea in monahism, sfantul necanonizat inca, urmeaza primele trei clase in localitatea natala, sub indrumarea invatatorului Vasile Cruciu, iar clasa a patra cu Pavel Lugar. Ramas orfan de tata, caruia ii fusese incredintat in urma divortului acestuia de Cristina, sotia sa, Zian Boca urmeaza cursurile liceului “Avram Iancu” din Brad intre anii 1928 si 1929 luandu-si bacalaureatul la Deva in 1929, in perioada 1929-1933 urmand cursurile Academiei Teologice din Sibiu unde se apropie de profesorul sau Dumitru Staniloae impreuna cu care traduce impresionanta colectie de texte ascetice “Filocalia”.
O sa incerc in continuare sa sintetizez perioada in care Parintele Arsenie Boca a fost anchetat, arestat, torturat si s-a refugiat in credinta si viata sfanta monahala, fara a avea vreo vina in afara de aceea ca iubea pe Hristos si pe oameni. Prigonit in permanenta de Securitate pentru predicile sale, Parintele Arsenie este arestat pentru prima data in data de 14 mai 1948 sub acuzatia de conducator al unei miscari legionar-religioase. Iata un fragment din nota informativa a agentului care instrumenta dosarul de urmarire: “…S-au dovedit crestini practicanti ai rugaciunilor si a celorlalte obiceiuri bisericesti. Declarau crestinismul ca cea mai superioara doctrina despre lume si viata…” Cunoscut ca nume de obiectiv “Bratu”, Arsenie Boca va fi pe rand arestat si eliberat in 1950, 1951, 1952, 1953 si 1955 fiind renegat la un moment dat chiar si de catre fratii sai intru credinta, in ziua de 9 septembrie 1962 asistand umilit la hirotonia intru Episcop a unui oarecare Visarion Astileanu, in vreme ce el era dezbracat de vesmantul monahal si preotesc si trimis sa lucreze in atelierele Patriarhiei. Printre numeroasele acuzatii aduse parintelui Arsenie se numara si sprijinirea luptatorilor anticomunisti din Muntii Fagarasului in 1948 cand era staretul Manastirii Sambata de Sus, parintele recunoscand ajutorul crestinesc in alimente si obiecte de supravietuire dat acestora. Urmarit operativ in permanenta, Arsenie Boca trece la Domnul in 28 noiembrie 1989 la 79 de ani, victorios si liber in fata unui sistem nemernic si lipsit de Dumnezeu, lasand in urma sa adevarate izvoare de credinta si invatatura crestina.
Anul trecut m-a invrednicit Dumnezeu si am reusit sa ajung si eu la mormantul Parintelui Arsenie de la Manastirea Prislop, dar cu mare greutate. Pe o ploaie cum n-am vazut niciodata, ratacind drumul, am ajuns la Hateg pe intuneric desi era vara si devreme, dar cand am ajuns in curtea manastirii am vazut ceva ce m-a cutremurat. In poienita in care odihneste parintele era un soare orbitor, va jur. Totul era intunecat in jur dar acea poienita era luminata de razele albe ale soarelui iar iarba era de un verde ireal. Nu va mai spun despre ce am simtit cand m-am recules la acel mormant…Cu siguranta cunoasteti macar cateva din minunile savarsite de Parintele Arsenie in timpul vietii sale pamantesti dar eu o sa va mai spun ca inainte de urcarea la ceruri, parintele a cerut meseriasului care i-a sculptat crucea sa scrie pe ea “anul mortii 1989″. La intrebarea acestuia daca nu cumva este gresit sa se treaca anul mortii, parintele a raspuns: “niciun ceas din 1990″. Intelegeti singuri ce este de inteles, cu siguranta. Personal, consider ca nu trebuie sa mai curga multa vreme pana la trecerea Parintelui Arsenie in randul sfintilor Bisericii Ortodoxe Romane, motivele fiind cat se poate de evidente. El este un martir al neamului si un sfant intre sfintii ortodocsi, cel putin pentru ardeleni.
Am convingerea ca de acolo de unde este acum, Parintele Arsenie ii ajuta pe credinciosi cel putin la fel cum a facut-o in timpul vietii sale fara pata. Asa cum le spunea maicutelor de la Manastirea Prislop: “cat am fost in viata, nu v-am putut ajuta, dar o sa va ajut dupa moarte”, tot asa suntem si noi datori sa cinstim memoria unui duhovnic al sufletului romanesc, a unui sfant fara pereche. In umilul meu mod, atasez si eu o ruga pentru mantuirea pacatelor mele (si pe care il rog pe Parinte sa o transmita), care cu siguranta ca sunt mai multe si mai grave decat realizez cu putina mea minte. Va salut.
P.S. Am aflat ca vesmintele Parintelui Arsenie se afla pentru inca doua zile la biserica din centrul Fagarasului, e bine de stiut pentru cei care doresc sa mearga acolo.
Doamne ajuta !
Rugă
Mă mântuieşte Doamne de păcatul
Născut din negre gânduri fără de rostire
Mă iartă de ispita-n necuratul
Şi mă îndreaptă Doamne-n izbăvire
Lumina răsăritului de soare
Mă lasă Doamne s-o găsesc în fire
Aruncă-ţi Doamne numai o cătare
Spre omul care a uitat să ţi se-nchine
Trimite-ţi Doamne Duhul Sfânt
Să binecuvânteze viaţa mea
Mă scapă de păcatul cel urât
Îndepărtează Doamne fapta rea
La Tine mi-e nădejdea azi şi mâine, Doamne
În lumea urâţită de păcat
Dă-mi Doamne o fărâmă de visare
La mila Ta, Slăvite Împărat
De-o fi ca mâine să mă chemi la judecată
Să nu mă ruşinez de-al meu păcat
Cu fruntea sus să urc la Tine, Tată
Să mă închin supus şi curăţat.
Fierbinte azi mă rog la Tine, Doamne
Mă lasă a trăi în voia Ta
Mă miluieşte Doamne cu iertare
De Făcător de lume şi de stea.
Ruga de Daniel Remus Veres
Comentarii recente