Fragment din Istorie Pierdută. Cronică Românească de Istorie Veche a anilor 1400 – 1601. (lucrare în pregătire) Autori: Adrian Anghel, Cristian Moşneanu şi Cornel Bîrsan
Istorie veche
Originea heraldicii Ţării Româneṣti – dovadă a “descălecării lui Radu Negru Vodă”
Ȋn acest articol vom reda câteva informaţii ( privind pasărea Heraldică de pe stema de stat ṣi steme ce se găsesc pe arme dinastice) din capitolul “Heraldica Ţării Româneṣti”, capitol aferent lucrării
“Istorie Pierdută – Cronică Românească de Istorie Veche”
(lucrare în pregătire). Informaţiile pe care dorim a vi le ȋmpărtăṣi au menirea de a aduce la cunoṣtinţa cititorului ȋncă un argument ȋn plus ȋn favoarea faptului că ȋntemeierea Ţării Româneṣti este “opera ” descălecătorului Radu Negru Vodă.
Steme ce se găsesc pe arme dinastice
Legat de data exactă a apariţiei ȋnsemnărilor heraldice ce aparţin dinastiei Basarabilor nu deţinem informaţii revelatoare dar putem aproxima lansând o ipoteză ce are la bază următoarele aspecte :
O notă discordantă privitoare la data apariţiei heraldicii valahe o are I.N. Mănescu, care afirmă că ȋnsemnele Basarabilor sunt de origine transilvăneană ṣi maghiară aducând ca argument că strămoṣii Basarabilor ce stăpâneau teritoriile din preajma Oltului, ȋntr-o eventuală participare la cruciada a V-a (1217-1221) condusă de Andrei al II-lea, ṣi-ar fi adoptat o stemă proprie cu influenţe de la aṣa-ziṣii aliaţi creṣtini. Urmând această linie, Mănescu afirmă că urmaṣii acestora: Litovoi, Bărbat ṣi Tihomir ar fi devenit posesorii unei steme de familie stabilită deja din deceniul al II-lea al secolului XIII. Ipoteza domnului Mănescu privind heraldica lui Basarab ce ȋṣi are rădăcini ȋn ȋnsemnele dinastice transilvănene (influente transilvănene ce ȋṣi au originea ȋn heraldica maghiară arpadiană), este din punctul nostru de vedere corectă mai ales că heraldica urmaṣilor lui Basarab are unele elemente comune cu cele dinastice pre-angevine maghiare ( fasciile alternante, argintiul cu roṣu). Ceea ce este greṣit ȋn afirmaţiile marelui heraldist este legat de zona geografică unde provin, de cel care le-a stabilit, iar privind datarea ȋn timp considerăm că aceasta este sensibil corectă.
Argumetele noastre privind neconcludenţa acestor aspecte (zonă geografică ṣi ȋnfăptuitor) sunt următoarele:
După cum am văzut ȋntr-unul din capitolele acestei lucrări, ȋntemeietorul de drept al Ţării Româneṣti nu este nimeni altul decât Radu Negru Vodă. Astfel că posibila stemă a Valahiei ce ȋnfăţiṣează scutul despicat, ce are câmpul dextru fasciat de patru piese de argint alternat cu roṣu, iar câmpul senestru de azur plin sau ȋncărcat cu o semilună de argint (Michel Pastroreau, Ou en sont les études d’héraldique michevale?, p. 9-10 ) ȋl are ca „făuritor” pe cel care a descălecat la sud de Carpaţi ȋn anul 1290. Mai mult ca sigur ȋnsemnele heraldice au aparţinut ȋnaintaṣilor lui din Ţara Făgăraṣului sau noile ȋnsemne sunt clădite pe „temelia” celor vechi, moṣtenite. O presupusă moṣtenire ȋṣi are acoperire ṣi ȋn spusele grupului de cercetători (Atanasie Martinescu, Radu Greceanu, Ioan Puṣcariu, Gheorghe Şincai, Ionaṣ Mone, Bogdan Petriceicu Haṣdeu) care sunt partizanii ipotezei (nu ne pronunţăm asupra ei) cum că Radu Negru Vodă ar fi avut un ȋnaintaṣ ȋn Ţara Făgăraṣului (1215) ce purta tot numele de „Negru”. Aṣadar, este de netăgăduit că heraldica de ȋnceput a Valahiei ȋṣi are originea ȋn ȋnsemnele transilvănene iar argumentul cel mai bun ȋn acest sens este dat de faptul că adevăratul ȋntemeietor al Ţării Româneṣti, Radu Negru Vodă – tatăl lui Basarab, a descălecat din Ţara Făgăraṣului. Originea heraldicii valahe poate fi considerată ṣi un „proces reversibil” deoarece influenţele dinspre Ardeal ne arată faptul că ȋntemeietorul „Karavlahiei” nu poate fi altul decât „descălecătorul” Radu Negru Vodă.
Pasărea heraldică de pe stema de stat
Pasărea heraldică de pe Stema oficială a Ţării Româneṣti, după cum rezultă din descoperirea vestigiilor sigilare ṣi monetare, ȋn peroada 1368-1601, a fost reprezentată la ȋnceput de un vultur heraldic apoi de acvila valahică ṣi ȋn cele din urmă de un corb. Prima reprezentare a stemei Valahiei a fost una sigilară ṣi ȋnfăţiṣează “ȋn interiorul unui scut de tip francez vechi, o pasare heraldică cu capul conturat, cu aripile strânse, ȋnsoţită la dextră (partea dreptă) de o cruce ṣi ȋn cantonul superior senestru (partea stângă) de o stea cu ṣase raze, flancată de o lună cu coarnele ȋntoarse spre dextră (crai-nou)” (Dan Cernovodeanu, Ştiinţa ṣi Arta Heraldică ȋn România, editura ṣtiinţifică ṣi enciclopedică, Bucureṣti, 1977, p. 43 ). Acest lucru reiese din aspectul peceţii puse pe un document ȋn data de 20 ianuarie 1368 de către Vladislav I, document ce constituie cea mai veche dovadă de acest fel descoperită până ȋn prezent. O reprezentare asemănătoare găsim ṣi pe tratatul de alianţă din anul 1390 dintre Mircea cel Bătrân ṣi regele Valdislav al Poloniei. Cele două documente despre care am făcut referire ne dă dreptul să presupunem că acest tip de reprezentare a stemei a fost folosită ȋncă de la ȋntemeierea Ţării Româneṣti de către Radu Negru Vodă ṣi de către fiul său Basarab I.
Despre “pasărea cruciată heraldică”, de-a lungul timpului, ȋn rândul istoricilor, au existat mai multe ipoteze ȋn ceea ce priveṣte specia ṣi culoarea. Ȋn prezent s-a ajuns la un consens iar tipul acesta de pasăre cu aripile strânse derivă dintr-un “prototip anterior formării statale a Ţării Româneṣti” (ibidem p. 44) ṣi reprezintă un vultur pleṣuv brun sau negru din specia aegypius monacus. Conform heraldiṣtilor, pasărea de pe scutul stemei sigilare a domnilor munteni nu a fost de la ȋnceput o acvilă ci un vultur pleṣuv care era de proveninenţă heraldică transilvăneană, ce la rândul ei avea influenţe maghiare ṣi vestice (ȋn secolul XIII vulturul pleṣuv se găsea aproape ȋn toate situaţiile reprezentat ȋn heraldica Europei apunsene ṣi nu ȋn cea de din jos de Transilvania). Acest lucru ȋntăreṣte faptul că ȋntemeietor al Ţării Româneṣti nu este altul decât Radu Negru Vodă care după desclălecare ṣi formare a statului a pus ca stemă a ţării una cu influenţă din zona de unde a venit.
Comentarii recente