Turism
Turiştii pot alege să viziteze mai multe circuite şi pot afla secrete unor localităţi din Braşov. De exemplu Râşnovul se numeşte şi Valea Trandafirilor după ce primii imigranţi au descoperit o păşune plină cu trandafiri roşii. O altă legendă spune că izvorul Tărlungului îşi are originea în lacrimile unei femei care a plecat încăutarea soţului. Cetatea de Pământ de la Vulcan are şi ea proprietăţi magice.
Legendele din „Ţara Bârsei“ au fost incluse într-un album care cuprinde atât date istorice, cât şi informaţii despre frumuseţile şi tradiţiile zonei în care sunt incluse localităţile: Braşov, Codlea, Predeal, Râşnov, Ghimbav, Săcele, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Hărman, Prejmer, Cristian, Vulcan, Târlungeni şi Crizbav. Circuitul este promovat şi prin intermediul agenţiilor de turism. Ghidul turistic propune trasee speciale pentru vizitatori: Capitalele Ţării Bârsei, Rădăcinile Ţării Bârsei, Legendele Pictate ale Ţării Bârsei, Drumul tătarilor, Drumul Vămii, Legendele regelui Sigismund, Comorile Ţării Bârsei, Legendele tiranului Bathory, Dracula în Ţara Bârsei, Drumul Florii de Colţ şi Drumul legendelor vii ale Ţării Bârsei.
Legendele Ţării Bârsei
Se spune că atunci când primii imigranţi au ajuns în Ţara Bârsei, câţiva bărbaţi au călărit de-a lungul râului Ghimbăşel până au ajuns aproximativ în locul, unde s-a aflat odinioară Cetatea de pământ (Erlenburg/Cumidava). Aici s-au oprit, unul dintre ei a urcat pe un deal, pentru a privi în zare. Când bărbatul a privit de pe deal spre miazăzi, i s-a arătat o privelişte rară: toată valea era acoperită cu trandafiri înfloriţi. De atunci zona Râşnovului se mai numeşte şi Valea Trandafirilor.
O altă legend vorbeşte despre originea pârâului Târlung. Se spune că un cioban nu avea voie să-şi vadă nevasta până nu cobora cu oile din munţii Ciucaşului. Soţia s-a hotărât să meargă după el în munţi. A plecat la drum şi când a trecut de Gârcini a început să bată vântul tare şi i-a apărut un moş în cale. Moşu i-a zis să se întoarcă, dar ea şi-a văzut de drum. Când a ajuns în Valea Dracului a început furtuna şi a apărut iar moşul spunându-i să se întoarcă. Ea şi-a continuat drumul şi atunci a fulgerat şi a tunat şi a fost transformată în stană de piatră. Furtuna s-a oprit şi ciobanul a trecut pe lângă stâncă şi i s-a părut că seamănă cu soţia lui. El a început să cânte la fluier de dorul nevestii şi atunci au început să curgă şi lacrimile femeii transfomate în piatră. De aici izvorăşte Tărlungul.
Cetatea de Pământ de la Vulcan are proprietăţi magice. Se spune că acum mai bine de 100 de ani mai mulţi călăreţi au dispărut în zonă, iar în urma lor nu a rămas decât o potcoavă aurie. O altă legendă spune că Regele Sigismund a dăruit păşunea din Vulcan sătenilor după ce aceştia i-au oferit un butoi de vin. Când regele maghiar Sigismund, viitorul împărat al germanilor, a revenit odată în Transilvania, a organizat o vânătoare în apropierea Pietrii Craiului. Din păcate, vinul i s-a terminat şi el putu să-şi servească oaspeţii, juzii şi villicii din Ţara Bârsei, numai cu apă. Atunci, spuse că tare i-ar fi plăcut să aibă în acel moment un butoi de 40 de vedre cu vin.
Vilicul din Vulcan alergă pe ascuns spre casă, pentru a procura vinul. Pe vremea aceea locuitorii din Vulcan încă mai aveau podgorii, numai că vinul tocmai li se terminase. Numai o fată a preotului mai avea trei butoaie. Când villicul îi ceru vin, fata nu vru niciun ban, ci numai onoare pentru comunitate.
Bisericuţa păgânilor
Pe drumul spre Poiană există o piatră stranie; popular, acel loc se numeşte şi astăzi “Bisericuţa păgânilor”. Se spune că, în cele mai vechi timpuri păgâne, aici ar fi fost într-adevăr un templu. Atunci bântuiau prin aceste păduri întunecate oameni sălbatici. Mai târziu oamenii pădurii au dispărut. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu ei — însă a rămas amintirea locului, unde se spune că a fost odinioară “Bisericuţa păgânilor“.
Despre acest loc se mai povesteşte că în timpul unuia dintre numeroasele asedii asupra Râşnovului, turcii au fost înfrânţi iar câţiva călăreţi refugiaţi s-au rătăcit în pădurile din apropiere. Deoarece se temeau că vor fi prinşi de locuitorii Ţării Bârsei, s-au ascuns într-o peşteră. Astfel au rămas ascunşi o vreme în pădure şi au ridicar o masă din piatră pentru ofrandă şi o casă, de aici provenind şi numele de Bisericuţa Păgânilor.
Articol de Simona Suciu
Citeste mai mult: adev.ro/pbmyat
Comentarii recente