Junii ies din nou la joc. De această dată, Junii Curcani organizează duminică „Jocul strămoșesc”, la Crucea de pe Coastă Totul va începe la ora 10.00, când în Piața Unirii, din Prund, va avea loc Hora Junilor și aruncarea buzduganului
Junii ies din nou la joc De această dată, Junii Curcani organizează duminică „Jocul strămoșesc”, la Crucea de pe Coastă Totul va începe la ora 10.00, când în Piața Unirii, din Prund, va avea loc Hora Junilor și aruncarea buzduganului. De la ora 12.00 va mai fi Hora Junilor la Cruce Mușicoiului „pe Coastă”(strada Curcanilor). Fetele vor fi aduse la joc și vor fi prezentate dansurile tradiționale începând de la ora 13.30. Ceremonialul continuă cu o petrecere ce se va încheia târziu Foto: ÎN CAZ DE VREME NEFAVORABILĂ evenimentul va fi amânat pentru duminica următoare, anunță organizatorii. Dacă va fi vreme frumoasă, Junii ies din nou la Joc, duminică, în 30 iunie. De această dată, Junii Curcani organizează „Jocul strămoșesc”, la Crucea de pe Coastă sau Crucea Mușicoiului situată în capătul Străzii Curcanilor. Este vorba despre un obicei ce avea loc în prima duminică după sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Aici vor participa tinerii și fetele din Șchei. Evenimentul este organizat de Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovechi și Societatea Junilor Curcani și este finanțat de Ministerul Culturii în cadrul unui proiect cultural realizat de Uniunea Junilor. Totul are o ordine aparte. Cu câteva zile înainte de data jocului, fetele și tinerii fac repetiții la casa vătafului și stabilesc ordinea perechilor. Pavoazarea locului unde are loc jocul este sarcina junilor, care, cu o zi înainte, aduc din pădure un brad 6-7 metri înălțime, pe care-l înfig într-o groapă săpată în pământ. Bradul este decorat cu ghirlande de hârtie colorată realizate de către fetele care participă la joc, iar în vârful bradului se leagă un steag tricolor și un buchet de flori.
Organizatorii se ocupă și de montarea scenei pentru muzicanți și decorarea acesteia cu steaguri sau panglici tricolore. Jocul propriu-zis are loc duminica. Dimineața, pe la orele 9, toate perechile se adună la casa vătafului, unde sosesc și lăutarii. Tineri și fetele sunt înveșmântați în haine de duminică, adică pantaloni negri și cămăși albe, respectiv fuste negre și cămăși albe. La vătaf se organizează o coloană din feciori și fete care, ținându-se de braț, pornesc spre piața Prundului. În frunte sunt perechile formate din vătaf și armași și stegar. În jurul orelor 10, junii ajung în Prund, acompaniați de lăutari, acolo se prind în horă și se aruncă buzduganul. Acest moment din cadrul jocului este menit a promova evenimentul în cadrul comunității, dat fiind că duminică dimineața șcheienii merg la liturghie la Biserica Sf. Nicolae. Fetele prind cocarde la reverul trecătorilor, invitându-i astfel să participe la serbare. În acest timp, tinerii încep a juca și alte dansuri pe care le cunosc ca brâul sau sârba.
La cruce
Pe la orele 11.00, Junii Curcani pleacă la crucea de pe Coastă (Crucea Mușicoiului) unde va avea loc jocul. La cruce, Junii Curcani și fetele sunt așteptați de rude, prieteni și vecini, perechile se prind în hora junilor, după care ies din platou, în ordinea venirii, în sunetele marșului. Perechile merg la casele lor unde tinerele se schimbă în „hainele românești”. Vreme de un ceas durează așteptarea perechilor, care se întorc pe rând înveșmântate în frumoasele haine românești, în acordurile marșului și în sunete de aplauze. Fiecare pereche înconjoară bradul de trei ori pentru a-și etala ținuta, după care fiecare pereche își ia locul lângă celelalte perechi. O dată terminată defilarea perechilor, vătaful pornește hora junilor la care participă și fetele, însă ele nu aruncă buzduganul. Apoi, jocul continuă cu alte dansuri ca breaza, ardeleana, brașoveanca, sârbe, iar băieții joacă brâul, așa cum se joacă în Șchei. Petrecerea continuă până pe la orele 16.00 ale după-amiezii, când, în acordurile marșului, fiecare pereche părăsește platoul în care are loc jocul, în același mod în care a venit, încercuind bradul de trei ori, în aplauzele mulțimii. Perechile se întorc pe la orele 17.00 înveșmântate în haine elegante de banchet sau de bal, băieții cu pantaloni de stofă neagră și cămăși albe, iar fetele cu rochii de bal moderne, pe care au prinsă pe spate funda de mătase, purtată și la hainele românești. Fiecare pereche înconjoară bradul de trei ori, în timp ce rudele și prieteni îi aplaudă. Această parte a jocului constituie de fapt balul, la care este invitată toată mulțimea prezentă. Adesea se încinge o petrecere care continuă până la lăsarea întunericului sau până la ora la care sunt tocmiți muzicanții. Banii adunați în bițcăn sunt folosiți pentru plata muzicanților și pentru organizarea unui banchet pentru perechile participante. Însemnătatea și semnificațiile jocului strămoșesc al Junii Curcani Jocul strămoșesc reprezintă una dintre cele mai frumoase tradiții din Șchei. Admiterea tinerilor și a fetelor la jocul strămoșesc marca, în spațiul tradițional transilvănean, momentul ieșirii din copilărie și primul pas spre vârsta maturității. Această tranziție era realizată prin intermediul unui anumit tip de protocol social, prin care tinerii trebuiau să dovedească o capacitate deplină de integrare în comunitatea maturilor. Funcția de protocol social sau de mijloc prin care tinerii își fac intrarea în viața socială a comunității este principala motivație a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiții locale. Deși în alte părți, jocul a devenit o tradiție practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Șchei, jocul strămoșesc și-a păstrat vitalitatea și unele funcții specifice. Aceasta se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunității, grupați pe zone în funcție de domiciliu și de către tineri sau juni. Dansurile pe care tinerii și fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba și brașoveanca.
Autor: Adina CHIRVASÃ
Publicat la 29 iunie 2013
Comentarii recente