Harap Alb

Există o localitate pe nume Harap în Albania. Asocierea cu Harap-Alb este evidentă. Localitatea o găsiți căutând “Harap, Pukë, Albania” (Harap sau Arap în  regiunea Shkodër este un orasel în Albania – 98 km nord de Tirana). Să fie asta doar o simplă întâmplare, o potrivire a toponimiei geografice şi etnografiei? Totodată, Harappa mai este și un sit arheologic din Pakistan situat pe valea râului Ravi ce amintește de vechea civilizație a Indusului. Conform unei convenții arheologice, în a denumi o civilizație anterioară necunoscută după primul sit arheologic excavat, civilizația văii Indusului mai este denumită și civilizația Harappan. Amintesc faptul ca Pan mai înseamna și nobil ca de exemplu în Moțpan. Așadar denumirea ar echivala oarecum cu Harap cel nobil (pur sau alb). Nu știa Ion Creangă când a cules acest minunat basm popular cât de departe o să se ajungă cu speculațiile. Iată însă că astăzi putem alege între diverse interpretări și putem specula dacă această potrivire a toponimiei geografice şi etnografiei este o pură întâmplare sau ascunde un oarece sâmbure de adevăr. Pe lângă Albania și Pakistan mai regăsim, în mod miraculos, numele de Harap ca toponim în Turcia, India, China, Malaezia sau Indonezia.

Mă opresc aici cu aceste observații nu însă fără a mă întreba retoric cât de departe trebuie să fi călătorit Harap-Alb ca să ajungă până la noi și să culeagă salata din grădina ursului? Oricât ar fi de sănătoasă salata românească parcă tot mai celebră este cea grecească cu roșii, brânză și alte cele. Problema în fond nu era salata ci ursul care păzea grădina. Cam tot așa au vrut să-l păcălească unii și pe Hercule când l-au trimis sa aducă pielea leului din Nemea. Diferența dintre Leu și Urs este că la noi Leul nu mai are valoare pe când Ursus are; “Prietenii știu de ce”.

Interpretări erudite ale basmului culese din mai multe surse de specialitate.

Motivul basmului Harap-Alb, cules şi prelucrat de Ion Creangă, vine din Străvechimea Negrului Saturn, cel născut din „pământul negru” al Spaţiului carpatic. Ca şi conţinutul altor basme populare, care „vin” din Străvechime, cu siguranţă, doar consemnarea a fost târzie, ca şi în alte locuri. Un nou studiu asupra basmului popular românesc trebuie pus în legătură cu bogata noastră istorie mitologică.
(Strămoșii noștri reali: Geții-Dacii-Tracii-Illirii, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe” – G.D.Iscru)

Basmul Harap-Alb este drumul spre centrul Lumii, spre Unitate. Craiul Alb este situat la un capăt al lumii, adică sugerează circumferinţa. Fratele său, Verde Împărat, sugerează centrul. Ei sunt ca două principii complementare, de aceea Craiul Alb are trei feciori, iar Verde Împărat are trei fecioare. Harap-Alb trebuie să unească principiul acţiunii, reprezentat de Alb crai, cu principiul contemplaţiei, reprezentat de Verde Împărat. Deşi sunt fraţi, ei nu s-au văzut demult din cauza dezordinii („războaielor grozave”), sugerând ceea ce Puranele hinduse consemnează ca un război între casta sacerdotală (brahmanii – contemplativii) şi casta războinicilor (ksatriya – cei care sunt acţiunea).
(Introducere în literatura română – Emil Alexandru)

Drumurile lui Harap-Alb comportă diverse semnificaţii: mai întâi de incursiune în fabulos şi mitic, apoi de labirint şi, în sfîrşit, drumul are sernnificaţia revelării adevărului, Harap-Alb revenind la adevărata sa esenţă. Cele două călătorii ale tînărului sînt drumuri ale destinului; ele îi conferă lui Harap-Alb dimensiunea de erou civilizator prometeic.
(Dicționar de motive și simboluri literare)

Print Friendly