Aria protejata Groapa de la Bârsa, judetul Bihor

Groapa de la Bârsa este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala de tip geologic), situata in judetul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Pietroasa.

Groapa de la Bârsa este un bazin închis în cadrul depresiunii endoreice Padiş-Cetăţile Ponorului dar care, spre deosebire de precedentele, nu are un drenaj subteran spre Izbucul Galbenei.

Bârsa este situată la sud de Bălileasa şi la vest de Valea Cetăţilor, fiind limitată spre vest de o creastă ce o separă de Valea Galbenei (sectorul Cheile Jgheabului), iar la sud de versantul Pietrei Gabenei. Ea este o depresiune de formă ovală, cu axa mare de 2 km, orientată NV-SE şi axa mică de 1km. Partea de nord-est este constituită din roci impermeabile pe care izvorăsc şi curg câteva pârâiaşe care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele din fundul depresiunii. Numită şi Depresiunea Bârsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetaţii ierboase dese cu aspect de mlaştină, Alături de aceasta, pădurea deasă, afinişurile, văile oarbe (terminate cu ponoare) şi lipsa unor puncte de privelişte determină ca parcurgerea Gropii Bârsa să devină o adevărată aventură pentru cei ce se abat de la poteca marcată.

Rezervația naturală aflată în Depresiunea Padeș – Cetățile Ponorului, are o suprafață de 30 ha, și reprezintă un crater (bazin închis) de forma ovală, constituit dintr-un agregat mineral natural (stâncă), din care izvorasc mai multe pârâiașe cu debit mic, ce se preling, pierzându-se la contactul cu calcarele de la baza depresiunii. Zona este considerată a fi una din cele mai sălbatice din Apuseni, climatul umed favorizând dezvoltarea unei vegetații ierboase dense, specifice mlaștinilor.

În zonă există multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prăbuşit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apă neagră situat într-o dolină (Tăul Negru) şi mai multe peşteri. Cea mai mare dintre acestea este Peştera de la Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, de aproape 7 km lungime, peşteră cu un parcurs extrem de dificil. A doua, Peştera Neagră, situată în partea de est a depresiunii, are o dezvoltare de aproape 4 km şi este de asemenea recomandată doar speologilor antrenaţi. Cele două peşteri sunt legate printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie-Peştera Neagră să atingă o dezvoltare de aproape 11 km. Sistemul subteran al Gropii de la Bârsa se drenează spre Valea Galbena prin câteva izbucuri destul de anonime. Nici provenienţa apei din reţeaua subterană a Bârsei nu este încă lămurită, căci debitul subteran depăşeşte cu mult cantitatea de apă care se adună din pârâiaşele ce curg la suprafaţă. O altă peşteră importantă este Gheţarul de la Bârsa, a cărei intrare se află în partea nordică a depresiunii. Porţiunea de intrare este accesibilă şi prezintă gheaţă; mărimea blocului de gheaţă variind în funcţie de sezon. Atenţie! Încă de la intrare peştera prezintă un aspect labirintic, rătăcirile putând genera panică în rândul turiştilor “mai puţin curajoşi”. Oricum vizitarea peşterii, chiar şi în porţiunea de intrare este un eveniment deosebit.

Poteca marcată ce străbate Groapa Bârsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apă potabilă se află în partea sudică, în apropierea intrării în Peştera Neagră. Două obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudică a Gropii de la Bârsa, pe latura ce o separă de Valea Galbenei sunt: Gheţarul Focul Viu şi Piatra Galbenei.

Circuitul Groapa de la Bârsa se poate parcurge pe o durată de aproximativ două ore, fără vizitarea peșterilor. Are o lungime de cinci kilometri și o diferență de nivel: +150 m / -150 m. Drumul este ușor, practicabil tot timpul anului.

Traseul

Traseul pornește dintr-un luminiș la care se poate ajunge pe punctul galben, Circuitul Galbena. În acest luminiș se află o tablă indicatoare. De aici în circa 30-40 minute se poate vizita Ghețarul Focul Viu. O altă deviație ne conduce la Piatra Galbenei, iar traseul nostru începe să coboare prin pădure, trece de un izvor, pe lângă o dolină și coboară până la baza unei stânci înalte de 60 m, unde se află intrarea Peșterii Negre. Peștera nu poate fi vizitată fără echipament special. De la peșteră, traseul urcă pe stâncile de calcar și se îndreaptă spre lacul rotund de 14 m diametru: Tăul Negru. Poteca ocolește lacul și după aproximativ 230 m ajunge la un avenul Ghețarului de la Bârsa.

De aici începe o deviație, până la Ghețarul de la Bârsa, și mai departe până la Peștera Zăpodie, o cavitate de 7 km, inaccesibilă turiștilor. Revenim la începutul deviației, și urmează un urcuș de 1/2 oră până într-o poiană, unde se întâlnește cu magistrala Vărășoaia – Vârtop. De aici traseul coboară în depresiunea Bălileasa. În drum spre Padiș întâlnește Pietroasa – Padiș. Înainte de Padiș ni se mai alătură Piatra Tâlharului – Padiș.

Print Friendly