Bine, aflând că o punem pe Facebook s-a gătit de sărbătoare. Dar admiraţi-i ia, ce frumuseţe! Şi întocmai celor de azi: cu motive numai geometrice, stilizate la maximum, esenţializate, încărcate de sensuri profunde. Dar brâul! Dar poalele (se vede că versurile „Ia uitaţi-vă ficiori/La poale cu colţişori” se cântau şi pe atunci).
Fetița de la Hotărani ceramica
Iar acum, după ce aţi făcut cunoştinţă cu fetiţa noastră, să vă oferim şi datele despre ea furnizate de oamenii de ştiinţă:
„Arheologul Marin Nica a descoperit în anul 1970 în așezarea de la Fărcașele-Hotărani o statuetă neolitică pe care a numit-o ,,Fetița de la Hotărani”. Alături de cunoscuta statuetă „Gânditorul”, și ,,Fetița de la Hotărani” poate fi considerată o adevărată capodoperă a artei neolitice. Statueta se remarcă în mod deosebit prin tehnica modelării, dar mai cu seamă prin ornamentică. Motivul meandric este de tradiție Dudești și este scos în evidență de albul încrustației, care ornamentează fața și spatele și sugerează ia înflorată, acoperită în cea mai mare parte de pieptar. Statueta este veche de 7000 de ani și este reprezentativă pentru estul și sud-estul Olteniei din epoca neoliticului mijlociu, dar și pentru zona de sud-est a Munteniei și nord-estul Bulgariei.”
Sursa: Prof. dr. Vicu Merlan, Contribuțiile arheologilor și folcloriștilor la cunoașterea fondului spiritual al comunităților preistorice românești (II).
Sursa: Dacia Edenică
Lipsa detaliilor anatomice este suplinită de ornamentică care sugerează piese de port popular. Capul a fost rupt din vechime. A fost descoperită într-un complex de cult de formă circulară . ( Nica , 1980,p.40-41). Astfel, pe un corp lipsit de zvelteţe se desfăşoară motive meandrice de tip Dudeşti, realizate în maniera şi tehnica exciziei şi încrustaţiei, specifică ceramicii din faza Vădastra III.
Spaţiul excizat, umplut cu pastă albă, delimitează clar două piese de îmbrăcăminte şi anume: pieptarul şi brâul care încinge pântecele unei tinere fete însărcinate două şiruri de rombuleţe , paralele excizate, în special în special pe spate, la baza figurinei, delimitează două catrinţe.
Modul în care artistul a executat motivele ornamentale marcând mai degrabă elementele costum şi mai puţin detalii anatomice reprezintă dovada unei realizări artistice unice în cadrul creaţiilor plastice ale civilizaţiilor neoliticului dezvoltat. Ceea ce impresionează în mod deosebit este redarea amănunţită a fiecărei piese de port împreună cu motivele ornamentale dintre care unele foarte apropiate de cele actuale. Cele două părţi ale pieptarului, faţa şi spatele, sunt clar delimitate prin motive liniare, excizate şi încrustate cu pastă albă care coboară la subţioară.
Buzunarele, situate spre poale, sunt încadrate într-un dreptunghi umplut cu pastă albă.
Triunghiurile mici, în formă de dinţi de lup, excizate şi încrustate conturează sau delimitează pieptarul pe bustul statuetei, aidoma cureluşei de meşină cu care cojocarii actuali ornamentează marginea pieptarelor din zilelor noastre. Motivul meandric este de tradiţie Dudeşti şi este scos în evidenţă de albul încrustaţiei , ornamentând faţa şi spatele, sugerând ia înflorată, acoperită în cea mai mare parte de pieptar.
Brâul, sugerat prin aceleaşi tehnici ornamentale, incizia şi excizia, marchează în mod obişnuit pântecele. Cele două tehnici pot avea după Vladimir Dumitrescu, ca izvor de inspiraţie tehnica sculpturii în lemn cât şi de cea legată de înfloriturile ţesăturilor.
Brâul şi cele două şiruri de rombuleţe delimitează clar catrinţa din spate. Ea este sugerată prin succesiunea motivelor liniare verticale şi oblice amintindu-ne parcă de tehnica ornamentării cu vergi şi alesături folosite în zilele noastre pentru împodobirea catrinţelor sau fotelor olteneşti.
Acestea sunt piese de port cel mai frecvent reprezentate pe figurinele neolitice încă din perioada culturii Dudeşti.” Marin Nica, Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra, descoperite în aşezările neolitice de la Hotărani şi Fărcaşele, Jud.Olt, Oltenia II,1980
Marin Nica, Reprezentarea pieselor de îmbrăcăminte pe figurinele antropomorfe ale culturilor neolitice Vădastra şi Boian din Oltenia,Oltenia, seria a III-a, an IV,2000,nr.1-2,p.29,30,31)
Sursa: Muzeul Romanatiului Caracal
Comentarii recente