L-a citit Ion Iliescu pe Platon? La urma urmei, de ce nu? La Institutul Energetic din Moscova, combaterea filozofiei idealiste cerea, poate, și cunoașterea făptașului. În schimb, e sigur că, în tinerețe, Bunicuța a auzit de Leucip și Democrit, “părinții materialismului”, i-a cunoscut, ca studentă, pe Euclid, pe Arhimede și pe Isaac Newton și, firește, ca ingineră hidrotehnistă, are habar cine au fost Pascal și Bernoulli.

Constantinescu, Iliescu si Basescu

Aceste lecturi științifice au fost întretăiate de citatele din Marx, din Lenin și din autori împușcați la revoluție, dar așa, în mare, experiența intelectuală a lui Ion Iliescu pare acceptabilă. Înainte de ’89 avea o reputație de intim al artiștilor. Frecventa teatrele, mergea la concerte, îi citea pe Paler, pe Buzura, pe Țoiu, pe Breban și poate că îi comenta, la Editura Tehnică, cu puțin subînțeles. Eu însumi l-am întîlnit în anul 2000 la Operă, în pauza baletului Rigoletto, iar între oamenii de cultură ai PSD-ului e cunoscut ca un asiduu cititor al lui Lester Brown.

Cît de deștepți, cît de educați, cît de pregătiți sînt oamenii care ne conduc, de două decenii, prin labirintul viitorului? Sînt ei destul de buni să stea în fruntea unei țări? Au ei puterea intelectuală necesară? Au ei cultura minimă ca să priceapă ceva din sensul istoric, din importanța trecutului, din tîlcul prezentului, din devenirea unei națiuni? Au ei instrucția necesară ca să conducă statul, să-i servească interesele? Au arătat ei viziune, capacitate de a gîndi global, inteligență, fantezie, spirit sau măcar vorbe de duh? A rămas ceva stabil, durabil, bun de ținut minte de pe urma lor? Capul lor a avut vreun aport la sentimentul de mîndrie națională?

Înainte de a fi hoți, liderii noștri, aleși de noi, se arată a fi proști. Fără excepție, sînt oameni de condiție intelectuală mai degrabă banală, lipsiți de sclipire și de farmec spiritual. Sînt proști nu față de condiția medie, ci proști în raport cu ambiția nemăsurată de a ghida, nepregătiți, un popor.

Greu de ales între un bolșevic citit și un securist care disprețuiește cartea, dar vrea să modernizeze statul. Traian Băsescu n-a citit doar Levantul. Eu cred că l-a citit și pe Winnetou,dacă e să judec după felul în care își scalpează adversarii. Un om care a urît școala și care a reținut din liceu doar pauzele de fumat îl cîntărește pe Regele Ferdinand ca pe un golgheter al Concordiei Chiajna. Pe Regele Mihai îl face trădător, iar pe Prințul Paul, cumătru. Lipsit de cunoștințe școlare elementare, președintele României are propria sa versiune asupra istoriei. Pentru el, Regina Maria e o fregată. Pe lîngă el, Iliescu e Voltaire.

Asta nu împiedică rămînerea în istorie a proștilor de stînga. Văcăroiu nu cred să fi depășit cu erudiția limitele vechii Tribune economice sau ale răposatei Flacăra Rebus. Revista de șah a Casei Pionierilor din Babadag trebuie să i se fi părut de nepătruns acestui necunoscător al TVA-ului, pentru care William Petty și David Ricardo vor rămîne doi fundași de la Celtic Glasgow. Doar la capitolul limbi străine premierul Văcăroiu a stat ceva mai bine, multe părîndu-i-se complet străine pe la guvern.

Despre Victor Ciorbea se poate spune că avea vederi cam largi, pe care a încercat să le ascundă cu ochelarii. Niște ochelari de cal, e adevărat, pe care fantomele celor 15.000 de specialiști, extrași din utopiile sovietice și din benzile desenate Marvel, nu s-au deranjat să-i poarte. Pe Radu Vasile l-am auzit cu urechile mele zicînd “În România mai e destul de furat”, deci se poate spune că el s-a priceput cu adevărat la economie. În ceea ce-l privește pe premierul Mugur Isărescu, suveranul pontif al Bisericii de Numerar, e știut că niciodată spusele sale n-au cutremurat vreo muscă, darmite să fi pus pe gînduri un buticar.

Să-i fi răsfoit Theodor Stolojan, contabilul Securității, pe John Maynard Keynes, pe Francis Fukuyama sau pe Joseph Stiglitz? Să-i fi citit Călin Popescu Tăriceanu pe Adam Smith, pe Samuel Huntington sau pe Ha-Joon Chang? Să fi înțeles Emil Boc că Milton Friedman nu e nici negru și nici nu se iscălește Morgan Freeman în filmele cu Brad Pitt? Realitatea arată că nu. România a evoluat ca pișatul boului, poticnindu-se în ignoranța conducătorilor ei și stropindu-și populația cu un strașnic jet de eșecuri.

Petre Roman, Adrian Năstase și Emil Constantinescu par să fi acumulat mai multă carte, dar n-au depășit nivelul lui Ion Iliescu. MRU e, probabil, cel mai instruit dintre toți, cu mențiunea că de instrucția sa a răspuns un fost căpitan de marină. Cît despre Victor Ponta și Crin Antonescu, relația lor cu cărțile cere un articol separat.

Guvernarea unei țări presupune educație solidă și capacitate de a înțelege, cere oameni care se pot raporta la valori prin experiență intelectuală, lideri care pot distinge semnele viitorului și altcumva decît pe ghicite. Aș vrea să apuc fericita Zi a Ospătarului și Tinichigiului, cînd filozoful Gabriel Liiceanu l-ar pune pe Traian Băsescu să scrie corect, după dictare: “Socrate, iacătă-mă-s!”.

Doru Bușcu – Catavencii
http://catavencii.ro/

Print Friendly