Demascarea vine pe banda de magnetofon

Demascarea vine pe banda de magnetofon emisiune realizata de Neculae Constantin Munteanu la Radio Europa Libera.

Scenariu audio de mai jos este pregatit de Emil Hurezeanu care prezinta cele mai arzatoare momente.

Iliescu imbracat in miner

Iliescu imbracat in miner

O coincidență interesantă între Revoluția din 1989 și mineriada din 1990 trădează faptul că Ion Iliescu și-a păstrat puterea cu mijloacele și oamenii represiunii lui Nicolae Ceaușescu.

Piața Universității a reprezentat, în anii 90, continuarea mișcării de rezistență care refuza ”socialismul cu față umană” și orice altă formă în care Iliescu își ambala de fapt gândirea de comunist sadea. Împotriva celor care refuzau comunismul s-a declanșat exact același mecanism de propagandă pe care Nicolae Ceaușescu l-a folosit când a izbucnit Revoluția de la Timișoara. Inregistrarea video cu ”minerul” care vorbește despre droguri și bani falși în sediul PNȚCD spune totul.

Un epidod mai puțin discutat din Revoluția de la Timișoara expune faptul că Ceaușescu și Iliescu au folosit aceleași metode în încercările de a stopa manifestațiile împotriva comunismului.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 sute de muncitori din Oltenia au fost îmbrăcați în uniforme de gărzi patriotice, înarmați cu bâte și trimiși cu trenuri speciale spre Timișoara.

Operațiunea este una puțin mediatizată și discutată pentru că, atunci când au ajuns la Timișoara, muncitorii din Oltenia și-au dat seama că propaganda lui Ceaușescu i-a mințit. Oamenii au fraternizat cu revoluționarii timișoreni și astfel deplasarea lor a devenit irelevantă pentru cei care au analizat Revoluția de la Timișoara.

Metoda deplasării unor grupuri mari împotriva celor care protestau devine însă relevantă dacă punem ”episodul Oltenia” față în față cu mineriada din 13-15 iunie 1990. Este foarte clar că Ion Iliescu folosea exact același mecanism ca predecesorul său și aceiași oameni pentru organizare. Diferența a constat în faptul că, de data aceasta, au fost deplasați mineri din Valea Jiului și că sistemul de represiune a învățat lecția de la Timișoara.

Pentru a evita situația în care minerii ar putea fraterniza cu cei din Piața Universității, organizatorii operațiunii 13-15 iunie 1990 au încercat să mobilizeze și muncitori de la mari fabrici din București. Sindicatele de aici nu au fost de acord cu manevra, motiv pentru care au apărut ”minerii” însărcinați cu misiuni speciale.

Este la mintea cocoșului că cei veniți din Valea Jiului nu aveaum cum să știe unde locuiesc liderii opoziției și unde sunt sediile partidelor. Cineva i-a dirijat către puncte bine stabilite și s-a asigurat că se aplică punct cu punct planul de represiune. Plan cunoscut bine de Ion Iliescu, alias ”numărul 1”, în înregistrările comunicațiilor celor care coordonau violențele din Piața Universității.

După ce a folosit, mult mai eficient decât Ceaușescu, mecanismul de represiune pus la cale de aceiași oameni care coordonaseră și operațiunile de la Timișoara, Ion Iliescu a mulțumit public minerilor, pentru a se asigura că responsabilitatea crimelor comise cade pe seama acestora.

Acum Miron Cozma răcnește din toți rărunchii pe tema asta, însă o face degeaba cât timp a fost prea prost în 1990 pentru a realiza modul pervers în care l-a folosit Ion Iliescu. Din prostie sau alte motive, irelevante acum, minerii au acceptat să fie paravanul după care mecanismul violent de represiune ceaușistă a acționat pentru Ion Iliescu, cu precizie și eficiență.

text preluat http://www.evz.ro/crimele-nepedepsite-ale-lui-ion-iliescu-1042664.html

[mp3-jplayer track=”Demascarea vine pe banda de magnetofon@http://audioarchive.rferl.org/MD/manual/2010/06/22/5d3dbe26-c3d6-488d-8094-50e8b20339f5.mp3″ caption=”Demascarea vine pe banda de magnetofon” volslider=”y”]