Arhitectul Horia Creangă, nepotul faimosului scriitor Ion Creangă, a reușit ca într-o perioadă relativ scurtă de timp, dar intensă, să modernizeze un important bulevard din București, dar şi periferia industrială din perioada interbelică.

Horia Creangă (1892-1943) a făcut parte dintr-o generație de arhitecți care, alături de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Henrieta Delavrancea-Gibory și alții, a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească, potrivit Muzeului Național de Artă al României.

Cariera acestuia s-a întins între anii 1927 și 1943, perioadă în care a lucrat la proiecte diverse, pornind de la locuințe și clădiri publice, până la arhitectură industrială.

Horia Creangă s-a născut la București și a urmat Liceul „Mihai Viteazul”, unde se remarcă la desen. În anul 1913 este admis la Școala Superioară de Arhitectură, care promova stilul „românesc” inițiat de arhitectul Ion Mincu, unde devine coleg cu Henrieta Delavrancea.

În 1914 încep pregătirile militare la nivel național și Creangă devine elev T.T.R. la arma geniu în paralel cu facultatea. Când România intră în Primul Război Mondial, este trimis pe front în Transilvania, însă ajunge să fie luat prizonier și este trimis într-un lagăr german.

După prizonierat se decide să-și continue studiile la Paris, la Beaux Arts. În anul 1919, Creangă alături de câțiva colegi realizează o expoziție de desene și acuarele la Ateneul Român. În perioada petrecută în capitala franceză, ia contact cu concepte inovatoare ale lui Le Corbusier sau Tony Garnier. Tot acum, se căsătorește cu Lucia Dumbrăveanu, verișoara Henrietei Delavrancea.

În anul 1924 obține diploma și devine „architecte d.p.l.g.” („diplomé par le gouvernement”). Anul următor este angajat la Compania de Căi Ferate din Nord, realizând proiectul Gării Tergnier-Aisne și al orășelului pentru feroviari.

Cel mai important proiect, realizat în urma unui concurs

În 1927, întorși în țară, soții Creangă își încep activitatea ca liber-profesioniști și proiectează reședința doctorului Petru Groza din Deva. Echipa Creangă (Horia, Lucia și Ion, fratele lui Horia) câștigă, doi ani mai târziu, Premiul I la concursul pentru realizarea sediului companiei de asigurări ARO din București.

În puțin peste 50 de ani de viață, arhitectul a semnat peste 70 de proiecte care au redefinit felul în care arată un oraș, aducând Bucureștiul în secolul XX.

Primul blockhaus, adică primul bloc de locuințe din țară, a cărui construcție s-a încheiat în 1931, este proiectul lui. Astăzi îl cunoaștem drept Blocul Patria, care adăpostea cinematograful cu același nume, dar în epocă i se spunea blocul ARO. Nu e exemplar doar pentru că e primul sau pentru că a fost construit cu linii simple și elegante, din cele mai noi materiale ale vremii (structura de rezistență din beton armat era o noutate în epocă). Cu această clădire, în care apartamentele erau gândite în jurul camerei de zi, iar compartimentarea flexibilă, locuirea, așa cum o înțelegeau bucureștenii, avea să se schimbe pentru totdeauna.

Lui Creangă îi datorăm multe clădiri emblematice pentru ultimul secol de București. Halele Obor, clădirile Uzinelor Malaxa (devenite ulterior „23 August” și „Faur”), Teatrul Giulești (astăzi Opera Comică pentru Copii), Teatrul Bulandra – Sala Toma Caragiu, Restaurantul Pescăruș din Parcul Herăstrău, precum și o grămadă de vile moderniste luminoase, din Dorobanți până în Cotroceni, cu volume moderne și decorațiuni de ultimă modă pentru epoca interbelică. Tot Horia Creangă a semnat și proiectul Hotelului „ARO” din Brașov și pe cel al Palatului Cultural din Cernăuți, plus stadioane, fabrici și școli în toată țara. Dacă vrei să te plimbi virtual prin Bucureștiul lui, am inclus pe harta interactivă de mai jos unele dintre cele mai celebre clădiri pe care le-a semnat.

În decursul unei perioade de 10 ani, din 1929 până în 1939, Horia Creangă a conceput și realizat trei importante proiecte pentru Societățile „Asigurarea Românească” și „Asigurarea Țărănească”, societăți larg cunoscute sub numele colectiv de ARO. Este vorba despre cele două imobile ARO ridicate în București, unul pe bulevardul I.C. Brătianu nr. 46, celălalt pe Calea Victoriei nr. 91-93. La acestea se va adăuga complexul hotelier ARO din Brașov, realizat în 1937-1939.

Clădiri

Aro Palace, cel mai cunoscut hotel din Brașov, a fost proiectat de nepotul lui Ion Creangă. Clădirea a rezistat cutremurului din 1940.

Istoria Cinematografului Patria se leagă de celebrul bloc ARO de pe Bulevard Magheru, ridicat în anii ‘30, la comanda societății Asigurarea Românească, de către arhitectul Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă.

La începutul anilor ’30, într-o vreme în care românii resimțeau efectele marii crize economice mondiale, latifundiarul Petru Groza (1884 – 1958), la acea vreme un cunoscut om politic și avocat, își ridicase în Deva o vilă cu totul neobișnuită. Clădirea de la poalele Cetății Devei a fost proiectată de faimosul arhitect interbelic Horia Creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă, considerat un promotor al arhitecturii moderne din România. Construcția în stil cubist, de avangardă în acei ani, a dat naștere unor legende. Se spune că sătenii din împrejurimile Devei veneau la Petru Groza și se plângeau de sărăcie, iar el le răspundea în glumă, arătându-le casa din Deva, că era la rândul lui atât de sărac încât nu a mai avut bani de acoperiș. În realitate, Petru Groza se număra printre magnații Transilvaniei interbelice.

În 1936, pe un teren generos din apropierea Parcului Ioanid, poetul Octavian Goga și soția sa Veturia au început construcția locuinței lor din București. Vila a fost construită între 1936 și 1938 după planurile arh. Horia Creangă, pionier al arhitecturii moderne românești. Horia Creangă a proiectat o clădire simplă și elegantă, dominată de fațade drepte și ferestre extrem de generoase. Vila își păstrează până astăzi finisajele originale de înaltă calitate: marmură și lemn de nuc. Vila a fost închiriată până de curând Ambasadorului Japoniei la București. Proiectată de pionierul arhitecturii moderne românești, la dorința și comanda penultimului premier al României interbelice, vila Octavian Goga este una dintre casele iconice ale Capitalei.

Surse:
https://www.scena9.ro/
https://www.voci.ro/
https://realestatemagazine.ro/

Video: Villa Goga – arch. Horia Creangă, Bucharest

Print Friendly