Adam si Eva in Rai icoană populară
Această lucrare, ”Dacia Edenică”, deschide perspective noi în cercetarea multidisciplinară a istoriei, reface legăturile pierdute în timp cu strămoșii noștri, redă demnitatea unei nații străbătută de filonul transformărilor și al metamorfozelor, punctează foarte bine etapele majore ale difuziunii culturii primordiale în lumea antică și nu în ultimul rând ne etalează calitățiile scriitoricești ale autorului. Lucrarea poate fi utilizată ca și îndrumar în cercetarea arheologică modernă având totodată dubla calitate de îndrumar (ghid) și îndreptar (normă). Alături de ”Nouă Şcoală de Lingvistică Românească”, prescurtat NŞLR, lucrarea se încadrează pe o linie de studiu a istoriei începute și continuată cu ceva timp în urmă de presonalități consacrate precum Nicolae Densuşianu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Dimitrie Xenopol și încă mulți alții pe care din motive de economie de spațiu nu îi voi menționa aici.
Deși atacată și acuzată de protocronism, lucrarea în sine prezintă o idee viabilă care urmărește să scoată în evidență relația intrinsecă dintre spațiul primordial de formare, carpato-danubiano-pontic și faptele istorice, uneori biblice, care ne-au definit din trecut și până astăzi pe noi ca români. Așa cum adesea afirma Petre Țuțea, o idee, o teorie, un concept nu sunt decât o ”unealtă de travaliu” pentru gânditor, asemenea afirmației lui Țuțea, această lucrare nu se substituie credinței, istoriei sau lingvisticii, ci mai degrabă întregește tabloul noii școli de gândire românească, căreia îi aduce un important și substanțial suport logistic.
Celor interesați să studieze aceste domenii, aferente culturii și spiritualității românești, le recomand cu căldură parcurgerea acestei lucrări și le atrag atenția asupra faptului că pentru asimilarea unor concepte prezentate în această lucrare este necesară o cultură generală robustă și o aplecare către gândirea critică, mai ales atunci când este vorba de a pune în balanță anumite informații prezentate în cadrul acestei lucrări.
Lectură cu folos.
Dan Bârsan
Considerații asupra lucrării din perspectiva altora
„Dacia Edenică ar trebui tradusă în toate limbile de circulaţie şi difuzată prin reprezentanţele noastre diplomatice în întreaga lume pentru a fi cunoscuţi noi pe plan mondial cu adevăratul nostru profil sufletesc.”
Prof. univ. dr. Constantin Cubleşan
„Recomand cititorilor sensibili la acest subiect o carte deosebită, Dacia Edenică, a d-lui Miron Scorobete. Este la nivelul lucrărilor lui Vasile Lovinescu, ba chiar deasupra adeseori. Vă recomand […] să sponsorizaţi o suplimentare de tiraj şi o susţinere mediatică pe măsură a acestei cărţi pentru care Mircea Eliade ar fi meritat să mai trăiască, să se bucure şi el. […] Cartea domnului Miron Scorobete m-a impresionat prin fericita îngemănare a acribiei filologice cu „visătoria” cea mai îndrăzneaţă şi mai măiestrit… strunită. Deopotrivă poet şi savant, Miron Scorobete ne dă, prin volumul Dacia edenică, una dintre cele mai importante cărţi de după 1990 – ca să nu spun vorbe şi mai mari! Le voi spune cât de curând, când sper să fac o prezentare ca lumea a contribuţiei pe care o aduce Miron Scorobete la opera cea mai dificilă cu care învăţaţii acestui neam sunt datori propriei stirpe: reconstituirea spiritului întemeietor, al substratului daco-getic. Această arheologie recuperatoare a componentei imateriale din cultura şi civilizaţia autohtonilor dobândeşte prin Miron Scorobete nu numai rezultate spectaculoase, impresionante, ci şi o împrospătare de ordin metodologic, deschizătoare de noi orizonturi şi perspective. Dacia Edenică este un mare câştig nu doar în confruntarea cu scepticii de profesie, ci şi în meciul, mereu rejucat, cu cei care se avântă pe acest domeniu gingaş al cercetării fără nici o teamă că, prin lipsa lor de informaţie şi de metodă, prin lipsa de har (SIC!), vor aduce mari deservicii cauzei.”
Prof. univ. dr. Ion Coja
„Adevărul descoperit de acest poet devenit om de ştiinţă şi sintetizat în titlul recentei D-sale cărţi, Dacia Edenică, reprezintă o veritabilă revelaţie. Pentru că multe ştim din izvoare despre armonia, frumuseţea şi bogăţia Daciei antice, despre cumpătarea şi înţelepciunea oamenilor ei. Dar expresia aceasta – „Dacia Edenică” – cumulează toate constatările, exprimările, admiraţiile celor de bun cuget care au avut prilejul şi privilegiul să cunoască Dacia. Îi purtăm lui Miron Scorobete, noul nostru „Restitutor Daciae”, o preţuire deosebită pentru bucuria ce ne-a adus punând emblema sacralităţii pe DACIA noastră. Argumentaţia sa consolidează consemnarea biblică, iar stilul cucereşte sufletul.”
Conf. univ. dr. G. D. Iscru
„E o carte miraculoasă pentru care nu găsesc cuvinte s-o caracterizez. Te înalţă sufleteşte. E una din cele mai frumoase cărţi pe care le-am citit.”
Prof. univ. Dr. Maria Bocşe, etnolog,
Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei
„E o carte pentru sufletul şi gândul meu şi vreau s’o pătrund cu gândul şi sufletul. E o carte pe care o aşteptam. Nu ştiam cine o va scrie, dar ştiam că cineva o va scrie. Mă bucur că Dv aţi făcut-o. E o carte adânc pasionantă. Cu fiecare pagină citită am senzaţia că regăsesc rădăcini ale fiinţei mele.[…]De la N. Densuşianu n’am mai citit cu atâta pasiune şi interes o carte. Sunt convins că o voi reciti-o de multe, multe ori[…]Îmi va rămâne ca o carte de căpătâi, o adevărată Carte a Neamului şi a sufletului meu. Dacia edenică, am fost de la început convins, e o carte de răscruce în gândirea românească, o capodoperă şi mitologică şi filosofică şi istorică a românismului. Vremea ei de acum încolo o să vină cu adevărat…”
Teofil Răchiţeanu – scriitor.
Susținători ai lucrării Dacia Edenică.
Constantin Cubleşan e atât de cunoscut – autor de poezie şi proză, dramaturg, critic literar – încât nu mai are nevoie de nici o prezentare.
Domnul Profesor Ion Coja, un savant în filologie şi un redutabil scriitor, în anii 70 gira apariţia unei publicaţii-unicat în epocă, Noi, tracii. Nu e deci în temă nici apărut de azi-de ieri şi nici contactat cu ea pe apucate, ci e cu ea acasă.
Domnul Profesor G.D. Iscru este singurul istoric profesionist care participă la toate congresele de dacologie, nu doar ca spectator ci cu contribuţii personale, rezultat al propriilor cerecetări. Pe cartea sa Strămoşii nostri din Dacia nemuritoare, naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe”, ajunsă la a VII-a ediţie, mi-a scris următoarea dedicaţiue: “16.02.2018. Domnului profesor Miron Scorobete, pui de dac ardelean, care ne-a dat noua capodoperă a istoriei strămoşilor – Dacia Edenică, cu preţuire deosebită şi prietenie asemenea, G. Iscru.
Doamna Profesor Universitar Maria Bocşe este de asemenea un savant de renume naţional şi internaţional, unul din cei mai valoroşi etnografi ai acestei epoci, decenii la rând director al prestigiosului Muzeu Etnografic al Transilvaniei înfiinţat de Romulus Vuia.
Poetul Teofil Răchiţeanu este o adevărată legendă a literaturii şi a Munţilor de Apus (cum le spune el cu tandreţe), numit de esteticianul Mircea Borcilă „cel mai mare poet orfic al literaturii române”.
Aceştia sunt doar câţiva dintre cei care au citit cu cea mai mare atenţie cartea mea despre daci şi, cadre didactice fiind cu toţii, i-au dat notele pe care le-au considerat corecte.
autor Miron Scorobete
Comentarii recente