Dumnezeu

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)

Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire. (Norul Necunostintei)

Tocmai neputinta de a-L întelege în toata întregimea Lui este aceea care ne face sa-L întelegem pe Dumnezeu în toata maretia Sa. (Tertullian)

Dumnezeu este în afara tuturor, neramânând în afara; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara înaltare; este mai jos de toate, fara coborâre; este în toate si, totodata, deasupra tuturor. (Fericitul Augustin)

Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. (Sfântul Efrem Sirul)

Cunoastem firea divina prin lucrarile Sale. (Sfântul Vasile cel Mare)

Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. (Sfântul Ioan Damaschin)

Dumnezeu este Ratiune si pricina întregii miscari neîncetate si toate ratiunile îsi au în El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfârsit. (Nichita Stithatul)

Dumnezeu este începutul, mijlocul si sfârsitul oricarui bine. (Sfântul Marcu Ascetul)

În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscuta, Cuvânt negrait si Viata necuprinsa. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. (Fericitul Augustin)

A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva decât a arata prin cuvinte unele din însusirile Sale. (Origen)

Dumnezeu este al tuturor. (Sfântul Ioan Scararul)

Dumnezeu este iubire. (Sfânta Scriptura)

Fata Mea nu vei putea sa Mi-o vezi ! (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Cel Ce sunt. (Sfânta Scriptura)

Iisus Hristos

Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu. (Sfântul Irineu )

Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât de mult îl iubeste Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Misterul Întruparii Cuvântului poarta în sine semnificatia întregii creatii sensibile si inteligibile. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa înveti de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Sfanta Treime nu este prezenta doar în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare în tot ce face El. (pr. Dumitru Staniloae)

În Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu era în Hristos, împacând lumea cu Sine. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

De Tatal ne apropiem prin Fiul. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecând propria noastra neascultare (…) si devine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu exista mântuire. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus ne-a împacat, prin Sine, cu Tatal si între noi. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

În Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii spre El. (pr. Ion Bria)

Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat si, prin aceasta, a început recapitularea noastra în Sine. (Sfântul Irineu)

N-ar fi fost mântuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa. (Origen)

La Iisus poti privi, fara sa încetezi sa-i privesti si pe ceilalti. (Cresbron)

Ceea ce Si-a asumat Hristos, aceea a si vindecat. (firea umana – n.n.) (Dicton patristic)

Facâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Iisus Hristos, Temlul Cuvântului. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus este Dumnezeu pe pamânt si om în cer. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Asa cum, când împreunezi doua lumânari, una se vede în cealalta, tot astfel cred ca se întâmpla cu cel care primeste înlauntrul sau pe Domnul Iisus. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

(Iisus) … n-a spus nimic fara parabole. (Sfânta Scriptura)

Hristos a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. (pr. Dumitru Staniloae)

Credinta în Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta în Sfânta Treime. (Serghei Bulgakov)

Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o comuniune ca de la om la om, într-o legatura interumana, umanizându-ne deplin prin îndumnezeire. (pr. Dumitru Staniloae)

Iisus Hristos este Noul Adam, Ce înnoieste continuu lumea întreaga. (Sfântul Grigorie Palama)

Natura omeneasca, prin Hristos, s-a înaltat la cer. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Învierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane îndumnezeite. (Hristu Andrutsos)

Hristos S-a întrupat pentru o opera universala, reintegrând si aducând toate lucrurile în Sine. (Sfântul Irineu)

(Prin Hristos) … tot pamântul a fost eliberat din întunericul amagirii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l înalta si introduce în sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu în Treime. (pr. Dumitru Popescu)

Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Fiti însetati de Hristos si El va va împlini cu dragostea Sa. (Sfântul Isaac Sirul)

Un singur Cuvânt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul acesta trebuie ascultat în tacerea sufletului. (Sfântul Ioan al Crucii)

Precum în Adam toti mor, asa si în Hristos toti vor învia. (Sfânta Scriptura)

Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea. (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. (Sfânta Scriptura)

Hristos, Taina lui Dumnezeu. (…) În El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. (Sfânta Scriptura)

Acesta e Omul ! (Sfânta Scriptura)

Sfântul Duh

Sfântul Duh împlineste vointa comuna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal si transmis de Fiul. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

În Pogorârea Duhului Sfânt este întrega Treime Care vine spre noi, îsi face lacasul în noi. (Paul Evdokimov)

Duhul Sfânt se identifica în chip tainic cu persoanele umane (…). În El, vointa lui Dumnezeu nu mai este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratându-Se chiar în persoana noastra, atâta vreme cât vointa noastra omeneasca ramâne în acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea, dobândind harul (…). Aceasta este calea îndumnezeirii ajungând la Împaratia lui Dumnezeu adusa în inimi de catre Sfântul Duh înca din aceasta viata de acum, caci Sfântul Duh este asezata peste Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca împreuna cu El în veacul ce va sa fie. Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, Care nu-Si are chipul într-un alt ipostas, Se va arata în persoanele îndumnezeite : caci multimea sfintilor va fi chipul Sau. (Vladimir Lossky)

Duhul Sfânt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au învrednicit de ratiune. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistând prin sine, ci unele în altele. (pr. Dumitru Popescu)

Sfântul Duh desavârseste plenitudinea unitatii în diversitate si a diversitatii în unitate. (Olivier Clement)

Iisus ne-a descoperit adevarul, iar Duhul ne calauzeste la el. (Patriarhul Fotie)

El le calauzeste pasii celor slabi, îi face mai buni pe cei ce se straduiesc si îi lumineaza pe cei care se purifica. (Sfântul Vasile cel Mare)

De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre în Împaratia lui Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Sfânta Treime

Fiul si Sfântul Duh sunt cele doua mâini ale Tatalui. (Sfântul Irineu)

Teologia dinainte de Niceea, a vazut în Tatal, izvorul existentei, în Fiul, rationalitatea, sensul care structureaza si rânduieste totul, iar în Sfântul Duh, dinamismul care face ca întreaga creatie sa tinda spre plenitudine. (Olivier Clement)

Când începi sa numeri Treimea, parasesti adevarul. (Fericitul Augustin)

Noi gasim în propria noastra constiinta marturii atat de stralucitoare despre existenta unitatii în trei ipostaze (eu, tu, noi), încât aceasta dogma devine o necesitate pentru gândire si punctul de plecare al oricarei metafizici. Dogma Sfintei Treimi nu este numai o formula doctrinara, ci o experienta crestina vie. (Serghei Bulgakov)

În Sfânta Treime exista o comuniune si o distinctie care depasesc posibilitatile cuvântului si întelegerii, (…) o paradoxala diversitate în unitate si o unitate în diversitate. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Persoana se exprima în renuntarea de a exista pentru ea însasi. (…) Persoanele Sfintei Treimi nu Se afirma pe Ele Însele, ci una pe alta. (Vladimir Lossky)

Totul este savârsit de la Tatal, prin Fiul, în Duhul Sfânt. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Treimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o Treime de Persoane Care Se iubesc, Care-si extind iubirea Lor peste noi si în noi, în Hristos Care patimeste pentru noi, Care este întreg iubire pentru noi. Hristos ne cheama de asemenea sa înaintam cu ajutorul Sau spre o umanitate asemenea umanitatii Sale : o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i înnobileze, ca sa faca bucurie Tatalui ceresc, dându-I bucuria de a vedea ca înaintam prin iubirea dintre noi spre iubirea fata de El. (pr. Dumitru Staniloae)

Sfânta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vietii si al rationalitatii, (…) culminatia smereniei si a jertfei iubirii. (pr. Dumitru Staniloae)

Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeiesti este singura explicatie pentru actul crearii. (pr. Dumitru Staniloae)

Sfânta Treime este suprema taina a existentei. (pr. Dumitru Staniloae)

Nadejdea mea este Tatal,
Scaparea mea este Fiul,
Acoperamântul meu este Sfântul Duh.
Treime Sfânta, slava Tie ! (Sfântul Ioanichie)

Sfânta Cruce

Mântuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a sfârsit îmbratisându-ne. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Crucea este poarta tainelor. (Sfântul Isaac Sirul)

Crucea are multe întelesuri (…) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se întinde peste toate, iar adâncime, taina nepatrunsa de nimic din cele existente. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, (…) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând al suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. (pr. Nicolae Steinhardt)

Crucea, (…) mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori. (Acatistul Sfintei Cruci)

Orice fapta buna este o cruce. (Sfântul Marcu Ascetul)

Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea în paradis. (pr. Dumitru Staniloae)

Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune în dubla – paradoxala, perpendiculara, fundamentala – noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. (pr. Nicolae Steinhardt)

Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de taina care constituie fondul însusi, inima revelatiei crestine – Taina Crucii. (pr. Alexander Schmemann)

Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate. (Sfântul Isaac Sirul)

Crucea, (…) izvor de tamaduire, (…) usa Tainelor, (…) arma pacii, (…) veselia sufletului meu. (Acatistul Sfintei Cruci)

În acest semn, vei învinge ! (Constantin cel Mare a vazut pe cer o cruce cu aceasta inscriptie)

Providenta

Omul trebuie sa colaboreze în mod continuu si liber cu harul dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Fii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dupa fire, El este în afara tuturor lucrurilor, dar prin lucrarile Sale, este în toate. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Dumnezeu, în Sine, este o unitate nedistincta. El Îsi iese din Sine pentru scopurile lumii. (Sabelie)

Nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara înrâurirea de sus. (Petru Damaschin)

Fiecare din noi e ajutat de celalalt în mod providential. (Sfântul Marcu Ascetul)

De ar fi cineva chiar si Petru sau Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi ajutorul dumnezeiesc, usor ar fi învins; s-ar împiedica si ar cadea. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si ajuta, chiar în ispita, ne sprijina si ne întareste, daca noi facem ce se cuvine din partea noastra si nu ne lipseste bunavointa, nadejdea în El si rabdarea. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Am vazut case si m-am gândit la arhitect; am vazut lumea si am înteles Pronia; am vazut corabia fara cârmaci scufundându-se; am vazut oamenii neispravind nimic fara Dumnezeu; (…) am înteles ca toate exista prin rânduiala Domnului. (Sfântul Efrem Sirul)

Fara îndoiala ca Dumnezeu rânduieste faptele noastre mai bine decât am putea-o face noi însine. (Sfântul Vasile cel Mare)

Corect este sa se spuna ca toate lucrurile sunt în Dumnezeu si nu Dumnezeu în toate lucrurile. (Fericitul Augustin)

Chiar daca noi ne departam de Dumnezeu, Dumnezeu ramâne aproape de noi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Vita care aduce rod, Dumnezeu o îngijeste ca si mai multa roada sa aduca. (Sfânta Scriptura)

Omul

Omul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce nu poate fi cuprinsa în întregime în lumea naturala a necesitatii, transcendându-se ca fiinta empiric data si manifestând o libertate care nu poate fi dedusa din aceasta lume. (N. A. Berdiaev)

Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gândirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a infinitului. Insatisfactia omului în fata finitului, aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale divinului în om, sunt marturia omului în ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. (N. A. Berdiaev)

Omul este un infinit în virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legatura cu Dumnezeu. (pr. Dumitru Staniloae)

În viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de legatura între lume si Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se înalta cu lumea spre Dumnezeu, ca sa participe la eternitatea Creatorului , ca sa nu moara. (pr. Dumitru Popescu)

Omul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapâneasca pamântul, dar cu doua conditii. Sa nu uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapân vine de la Dumnezeu si nu poate exista fara Dumnezeu. (…) Atât prin creatie, cât si prin mântuire, omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu si de creatie. (pr. Dumitru Popescu)

Întelege ca înlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele. (Origen)

Omul : o corabie mica : dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare si rautate, carari bolnave si prapastii fara fund. Dar sunt, de asemenea, si Dumnezeu si îngerii, viata si Împaratia, lumina si Apostolii, cetatile ceresti si comorile de har : acolo sunt toate. (Sfântul Macarie)

Omul este singurul ratacit din creatie. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Omul este microtheos prin har. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dumnezeu vrea întotdeauna sa Se întrupeze în om, în cei care sunt demni de asta. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa chipul fiintei Sale. (Sfânta Scriptura)

Chipul slavei Tale sunt, desi port urmele pacatului. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Omul dinafara nu este decât o oglinda a celui dinlauntru. (Sfântul Macarie)

Cel mai mare dusman al omului este el însusi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este un altar. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este mai pretios decât cerul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sunt om prin fire si Dumnezeu prin har; prin dragostea Domnului. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Acesta e Omul ! (Inscriptia de pe Sfânta Cruce)

Copil

Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfânta Scriptura)

Fata – Femeie

Eva are totdeauna naravul ei : seduce. (Sfântul Tihon)

Cel ce-si iubeste femeia, o va supune prin iubire. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, decât femeia de lânga el. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Femeia credincioasa mântuieste pe barbatul necredincios. (Sfânta Scriptura)

Casatorie

Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pâna la capat crucea casatoriei. (pr. Paisie Olaru)

Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi când nu patima este cea care trece înaintea legii, ci când ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fixeaza casatoria în scopurile ei. Consimtamântul la casatorie va fi cu adevarat cinstit când, nevoile casatoriei fiind cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea împreunarii sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei … Caci atunci când ratiunea, aflata în suflet, daca stapâneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe buna dreptate, contopirea sufletelor este urmata, în mod legitim, de cea a trupurilor în care salasluiesc. (Sfântul Vasile cel Mare)

Nunta pastreaza sfintenia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Caminul este o mica Biserica. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nimic nu uneste viata noastra atât de strâns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Familie – Parinti

Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama. (Fericitul Ieronim)

Adevarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toti suntem fiii unei mari familii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. Jumatatea întregului nu poate face copii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Noi Îl numim pe Dumnezeu , dar El ne-ar putea raspunde : (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Conditia umana

Proprie fiintei umane este comuniunea. (Sfântul Vasile cel Mare)

Firea noastra bolnava, decazuta si moarta avea nevoie sa fie vindecata, ridicata si înviata. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Voi ati fost rascumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor. (Sfânta Scriptura)

Spirit

Viata spiritului este tainica. (N. A. Berdiaev)

Suflet

Împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul vostru. (Sfânta Scriptura)

Pentru omul care se roaga în sufletul lui, lumea întreaga este o biserica. (Silvan de la Muntele Athos )

Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati în ce a constat rascumpararea lui : sângele si moartea unicului Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

În orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu. (Origen)

Sufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea. (Plotin)

Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sfântul numeste sufletul constiinta. (…) Sufletul e ca un izvor : din izvor, cu cât se ia apa mai multa, cu atât da la iveala apa mai curata. Sfântul numeste sufletul constiinta. (Cuviosul Agaton)

În sufletul uman este o transformare minunata pe care Dumnezeu Însusi o lucreaza. (Harent)

Sufletul traieste vesnic si nu poate muri, caci este suflare din suflarea lui Dumnezeu, (…) iar la Judecata de Apoi, sufletul iarasi se va uni cu trupul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când veti curata sufletele voastre, atunci vor straluci si se vor împartasi de prezenta lui Dumnezeu si de dumnezeiasca si cereasca Sa stralucire. Atunci, sufletele vor fi ca niste oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiasca si vor putea primi si ele stralucire. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Lumea toata este de mai putin pret decât un suflet (…). Ce nesfârsita valoare are sufletul omenesc ! (Nicodim Patriarhul României)

Sufletul si Hristos, doar acestea doua, sa te intereseze ! Lumea toata sa cada, pe acestea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta. (Sfântul Cosma Etolul)

Fii împacat cu sufletul tau si, atunci, cerul si pamântul se vor împaca cu tine. (Sfântul Isaac Sirul)

Scara ce duce în Împaratie este ascunsa în sufletul tau. (Sfântul Isaac Sirul)

Sufletul curat, daca va privi în el însusi, Îl va vedea, ca într-o oglinda, pe Dumnezeu. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea lui Dumnezeu. (Sfântul Macarie)

Daca ajungem lânga Dumnezeu, suntem în cer. Sa ne facem sufletul cer ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

A însetat sufletul meu dupa Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Ce-i va folosi omului daca va câstiga lumea întreaga, iar sufletul sau îl va pierde ? (Sfânta Scriptura)

Trup

Daca trupul nostru este , cum sa întraznim noi sa tinem acest templu neîngrijit, în mizerie ? (Nicodim Patriarhul României)

Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Hraneste-ti trupul, dar nu-l omorî prin lacomie ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toata viata sufletului se reazema pe trup. (Tertullian)

Trupul nostru cel muritor se va preschimba, muritorul se va îmbraca în nemurire, iar în locul nevoilor va intra o pace sigura si un statornic repaos al vietii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Asa cum aici se vede sufletul prin trup, tot asa acolo, în viata viitoare, se va vedea trupul prin suflet. (Sfântul Grigorie Palama)

Destin

Înteleptul îsi conduce steaua, ignorantul este condus de ea. (Toma d’Aquino)

Nelinistile si tulburarile vietii nu vin din schimbarea norocului, ci cauzele acestora sunt în noi însine si în puterea sufletului nostru. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Menire

Încerc sa obtin ca divinul care se afla în noi sa se ridice pâna la divinul Care exista în Univers. (Plotin)

Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc înseamna a da înapoi. (Bernard de Clairvaux)

Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci în atare de a ajunge fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu. (Sfântul Teofil al Antiohiei)

Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pâna când nu se odihneste în Tine. (Fericitul Augustin)

Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul înlauntrul trupului. (Sfântul Ioan Scararul)

Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu cât devine mai mult om. (pr. Dumitru Staniloae)

Cauta-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni. (Sfântul Ioan Damaschin)

În catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor, este chemat sa lucreze ca preot al întregii sale vieti, sa transforme umanul într-o ofranda si un imn de slava. (Paul Evdokimov)

Vedem ca celor ce navigheaza pe mare nu li se spune izbaviti pentru ca au parcurs atâtea si atâtea mile, ci doar când au ajuns în port si calca pe pamânt. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Binele nu-l gasim în cele trecatoare, ci suntem chemati sa ne împartasim din bunurile cele vesnice si adevarate. (Sfântul Vasile cel Mare)

Ce sunt toate lucrurile vietii în comparatie cu linistea inimii ? (Francisc de Sales)

Acolo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Orice om de rând, care L-a aflat pe Dumnezeu, Îl poate arata prin felul lui de viata, marturisindu-L în toate. (Tertullian)

Fiti mica reflexie a unei mari Lumini ! (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Mântuire

Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Totul este facut spre binele nostru, pentru mântuirea noastra. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Sfintirea si transfigurarea omului în Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia de bolta a spiritualitatii rasaritene. (pr. Dumitru Popescu)

Lucrarea mântuitoare asupra întregii umanitati nu este decât o prelungire a lucrarii mântuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. (Dicton patristic)

Îndumnezeirea este desavârsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca în alt chip el nu poate ajunge la desavârsire si deplina spiritualizare. (pr. Dumitru Staniloae)

Primul om era chemat, dupa Sfântul Maxim Marturisitorul, (…) sa reuneasca Raiul cu restul pamântului, adica purtând totdeauna în el însusi Raiul, într-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamântul în Rai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunând pamântul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda în lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a duhurilor îngeresti, ca sa reuneasca în el însusi lumea inteligibila si lumea sensibila. În sfârsit, neavând în afara lui decât numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului decât sâ se daruiasca în întregime Lui, într-un elan de dragoste, redându-I universul întreg unit în fiinta omeneasca. Atunci Dumnezeu Însusi S-ar fi dat la rândul Sau omului, care ar fi avut în virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit îndumnezeirea omului si a întregii lumi create. Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind împlinita de Adam, o putem întrezari prin lucrarea lui Hristos, al doilea Adam. (Vladimir Lossky)

Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Dumnezeu ne permite sa fim fata în fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba chiar se întrupeaza în ei, astfel ca, la rândul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet în El. (Sfântul Grigorie Palama)

În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. (Sfântul Macarie)

În acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti – n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai în dreptate si vom câstiga Împaratia cerurilor. (Sfântul Teodor Studitul)

Facând cele placute lui Dumnezeu, mai întâi ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastra. (Sfântul Teodor Studitul)

Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am câstigat pe aproapele meu, L-am câstigat pe Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Mântuirea este numai lucrarea harului. (Fericitul Augustin)

A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie bina. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mântui numai cu noi. (Fericitul Augustin)

Mântuirea este, în acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mai mult ne ajuta Dumnezeu în mântuire decât ne strica diavolul în pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât ura diavolului. (Origen)

Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, Îl gasesc doar în masura împlinirii lor. (Fericitul Augustin)

Începutul si sfârsitul mântuirii este dragostea. (Sfântul Antonie cel Mare)

Esti desavârsit atunci când, în locul tau, îl preferi pe aproapele. (Avva Iacov)

A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Dragoste

33 Unde este iubire, acolo este Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Nu în unirea trupurilor sta necuratia, ci în cugetele si în intentia oamenilor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mult supunerea decât sa ne temem de nesupunere. (Francisc de Sales)

Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci. (Toma d’Aquino)

Iubirea e tare pentru ca poate merge pâna la moarte. (pr. Dumitru Staniloae)

A-i iubi pe vrajmasi înseamna a-L imita pe Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dragostea schimba însasi natura lucrurilor. În mâna dragostei, toate devin bune. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

33 A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmasi este un lucru al harului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Saracia sau bogatia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge si saracia si bogatia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cea dintâi si cea mai mare datorie a noastra este sa pastram între noi legatura dragostei. (Nicodim Patriarhul României)

Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata în iubire, de la obârsia ei divina. (pr. Constantin Galeriu)

Iubirea duce la cunoastere. (…) Dupa cum amintirea focului nu-ti încalzeste trupul, tot astfel credinta fara dragoste nu-ti va încalzi sufletul. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Revelatia ne învata ca Dumnezeu este dragoste. Existenta îsi are începutul, de asemenea, în dragoste ca dar al lui Dumnezeu. Rascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o dragoste atât de mare, încât a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rascumpararii trebuie sa reveleze în cele din urma si in noi lui Dumnezeu, aceasta realitate fundamentala, pentru a putea spune : omul este dragoste. (pr. Constantin Galeriu)

Acolo unde ia sfârsit creatura, începe fiinta lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu pretinde, în mod expres, este sa iesi din tine însusi, în masura în care esti creatura, si sa-L lasi pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu în tine. (Eckhart)

Tinta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti. (Francisc de Sales)

Doua iubiri au zidit doua cetati : iubirea de sine, mergând pâna la dispretul fata de Dumnezeu – cetate terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergând pâna la dispretul de sine – cetate celesta. Una este glorificata în sine însusi, cealalta în Domnul Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Dragostea îl preface pe cel ce iubeste în chipul celui iubit : daca-L iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii : de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit. (Fericitul Augustin)

Lumea este o tesatura de sentimente, puse în miscare de diferite vointe. (…) Cum ar fi lumea daca toti ar iubi ? (pr. Al. Constantinescu)

Iubirea de Dumnezeu este extatica, facându-ne sa iesim din noi însine. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Iubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a Lui, cerc etern, care îsi are originea în bine si se întoarce în bine. (Sfântul Dionosie Areopagitul)

Unicul adevar este iubirea. (…) Iubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste. Iubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura Creatorului. Iubirea explica lucrul mâinilor Sale. (pr. Theoklitos)

Dragostea, radacina si izvorul binelui. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Comuniunea în dragoste, pe pamânt, este reflexul vietii paradisiace. (pr. Ioan Coman)

Dragostea frateasca este hrana duhovniceasca. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Când l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu L-ai vazut. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Nu exista cunoastere mistica fara iubire. (Sfântul Ioan al Crucii)

Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

Dragostea duce la fericire. (Fericitul Augustin)

Dragostea este adevarata slujba pentru Dumnezeu. (Sfântul Ciprian)

Dragostea este raiul. (Sfântul Cadoc)

Întrucât este iubire, Dumnezeirea se misca; iar întrucât este iubita, misca spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc putin, asa cum nu este putin, când oamenii iubesc mult. (Sfântul Vasile cel Mare)

Numai cine îsi iubeste aproapele, Îl iubeste pe Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Bucurie

Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi în inima noastra; mai degraba, doreste ca, din iubire pentru El, sa avem mereu bucurie în suflet. (Sfântul Ioan Scararul)

Chiar si aici, Pastele a fost maret, sfânt, duhovnicesc si de neuitat. (…) A fost binecuvântat de linistea stelelor si de suferintele noastre; inimile noastre bateau pline de bucurie. (Scrisoare dintr-un lagar sovietic)

Nu lasa întristarii sufletul tau si nu te chinui cu prea multa purtare de grija; veselia inimii da viata omului si voiosia lui îi prelungeste zilele. (Sfânta Scriptura)

Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea adevarata sufletul omului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Bucuria este o necesitate de prim ordin a vietii omenesti. Ea este pentru om ceea ce este lumina pentru planta, (…) este un ajutor nepretuit al sanatatii sufletesti si trupesti. (pr. Filaret Costea)

Înlauntrul nostru trebuie sa fie pururea Înviere. (Inocentiu Arhiepiscopul Odesei)

Pe cel ce se bucura în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce iubeste, mereu se bucura. (Teofilact)

Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este în Ceruri ! (Sfânta Scriptura)

Frica Numelui Tau varsa bucurie în sufletul meu. (Sfânta Scriptura)

Bucurati-va ! (Sfânta Scriptura)

Fericire

Inima omului este facuta pentru un bine nemarginit. (Alfons de Liguori)

Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta. (Alfons de Liguori)

E o mare virtute sa stii sa lupti împotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire. (Fericitul Augustin)

Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Fericit este acela care nu gândeste rau. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cât despre mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Daca stai cu tarie în credinta, esti fericit. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, decât noi însine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva decât noi însine, dupa harul lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Fericiti cei saraci cu duhul, (umili – n.n.) ca a lor este Împaratia cerurilor.

Fericiti cei ce plâng, ca aceia se vor mângâia.

Fericiti cei blânzi, ca aceia vor mosteni pamântul.

Fericiti cei ce flamânzesc si înseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.

Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este Împaratia cerurilor.

Fericiti veti fi voi, când va vor ocarâ si va vor prigoni si vor zice tot cuvântul rau împotriva voastra, mintind din pricina Mea. (Sfânta Scriptura)

Credinta

Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, decât cu oamenii necredinciosi. (Cuviosul Azarie)

Doresc sa predic, sa vorbesc, sa scriu, dar nu vreau sa silesc pe nimeni, caci credinta trebuie sa fie liber consimtita si sa fie primita fara constrângere. (Martin Luther)

Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut în El; m-as gândi ca mi-am facut o onoare crezând în El, ca, daca universul este ceva stupid, cu atât mai rau pentru el; ca greseala nu este în gândirea mea ca nu exista Dumnezeu, ci în Dumnezeu ca nu exista. (pr. Valensin)

Sarac esti (necredinciosule – n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta în Dumnezeu, sarac de speranta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Lucrurile mai presus de fire, pot fi întelese prin credinta. (Sfântul Ioan Damaschin)

În fapte se arata credinta. (…) Credinta, fara fapte, nu exista. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Credinta este contemplarea unui lucru tainic. (Teodoret)

O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta. (Sfântul Atanasie cel Mare)

!!! Cine nu crede ca va învia si ca va da socoteala, ci gândeste ca toata fiinta sa se margineste la viata aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. (…) Credinta în Înviere este adevarata mângâiere în suferinti, în lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Aceasta comoara nu o gasim sapând prin pamânt, ci o aflam daca cercetam sufletul omului bolnav. (…) Ea consta din rabdare, din întelepciune, statornicie si o neclintita nadejde în Dummnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul. (Fericitul Augustin)

Crede ca sa întelegi ! (Fericitul Augustin)

Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup. (Teodoret al Cirului)

Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Credinta este libera consimtire a sufletului. (Sfântul Antonie cel Mare)

Credinta întareste ceea ce ratiunea clatina. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Credinta este încrederea în cele nevazute, (…) este har, (…) este taina. (Sfânta Scriptura)

Cine e credincios în lucrurile mici, e credincios si în cele mari. (Sfânta Scriptura)

Cred, Doamne, ajuta necredintei mele ! (Sfânta Scriptura)

Fie voua dupa credinta voastra ! (Sfânta Scriptura)

Rugaciune

Rugaciunea mentala nu este – dupa parerea mea – decât o relatie de prietenie, în cadrul careia te afli adesea fata în fata cu Dumnezeu, de Care stii ca esti iubit. (Tereza de Avila)

Rugaciunea ne arata ca umilinta înalta, iar nu coboara pe om. (Petre |utea)

Cine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu ? (pr. Arsenie Papacioc)

Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatati decât ceri tu. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este mijlocul prin care se revarsa în sufletul nostru lumina. (Vladimir Lossky)

Unindu-se moral în rugaciunea adevarata cu Dumnezeu, omul nu se uneste cu El doar pe sine însusi, ci îi uneste cu El si pe ceilalti; el devine un inel de legatura între Dumnezeu si creatie, între lumea divina si cea naturala. Predându-se liber lui Dumnezeu, vointa omeneasca nu este mistuita de El, ci este asociata ei si devine o forta noua, divino-umana, în stare sa faca lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugaciunea adevarata, ca o legatura moral-harica cu Dumnezeu, se deosebeste de toate celelalte relatii umane cu Divinitatea. (Vladimir Soloviov)

Nu este de ajuns sa posedam arta rugaciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugaciune întrupata. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugaciune, caci fiecare act, fiecare gest, chiar si un surâs, trebuie sa devina un imn de adorare, o ofranda, o rugaciune. Trebuie sa oferim nu ceea ce avem, ci ceea ce suntem. (Paul Evdokimov)

Daca câtiva oameni se roaga, daca intra în starea de rugaciune si în mod aparent nefolositoare, ei transforma universul prin simpla lor prezenta, prin însasi existenta lor. (Olivier Clement)

Folosul rugaciunii sta în împlinirea scopului ei, adica iertarea pacatelor si mântuirea sufletului, indiferent daca o facem cu gura, prin cuvânt, cu mintea sau cu inima. (pr. Paisie Olaru)

Din adâncuri strigat-am catre Tine, Doamne ! (Sfânta Scriptura)

Trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos noua. (Dicton patristic)

Rugaciunea este singura ce ne poate înalta la cunosterea lui Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Rugaciunea constituie o înaltare a intelectului catre Dumnezeu; ea este o conversatie a intelectului cu Domnul. (Evagrie din Pont)

Rugaciunea este începutul cunostintei nemateriale si simple. (Evagrie din Pont)

Rugaciunea este alungarea întristarii si a descurajarii, (…) rodul bucuriei si al multumirii. (Evagrie din Pont)

Rugându-te, sa nu dai vreun chip lui Dumnezeu, în tine, nici sa nu îngadui mintii tale sa se modeleze dupa vreo forma, ci apropie-te în chip material ce Cel nematerial si vei întelege. (Evagrie din Pont )

Daca, rugându-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevarata rugaciune. (Sfântul Nil Sinaitul)

Înainte de a-ti ridica mâinile catre cer, trebuie sa-ti ridici sufletul si, înainte de a-ti ridica ochii, ridica-ti gândul la Dumnezeu. (Origen)

Sufletul omului este un altar. (Origen)

Nu se poate ca Dumnezeu sa nu asculte rugile omului, daca omul asculta poruncile Domnului. (Avva Isaia)

Rugaciunea ta ramâne neauzita, când o acopera strigatul celui napastuit de tine. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ceea ce este respiratia pentru viata trupeasca, aceea este si rugaciunea pentru viata sufleteasca. (Isichie Sinaitul)

Rugaciunea este bucurie sfânta, ce atrage spre sine mintea (…) revarsând bucuria duhovnicesca si în trup. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Când tu vorbesti în ascuns cu tine însuti, cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea si raspunsurile îti vin de acolo. (Sfântul Vasile Cel Mare)

Rugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a îndurarii lui Dumnezeu. (Toma d’Aquino)

Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine. (Fericitul Augustin)

Inima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni, pentru pasari, pentru demoni si pentru toata zidirea. (Sfântul Isaac Sirul)

Nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci o hotarâre dreapta cauta Dumnezeu. Si, primind-o ca pe însasi fapta, trimite aceluia Duhul Sfânt pentru a lucra împreuna cu el, pentru a îndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mântuiasca. (Sfântul Macarie)

Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea sa învingem ispitele. (…) Rugaciunea este lucrul cel mai simplu si, în acelasi timp, cel mai dificil. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, când cu faptele Îi aratam doar nemultumire ? (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Rugaciunea este o stare de permanenta recunostinta. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

A-I multumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I multumi însa când este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sa multumim în toate si pentru toate ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul care-I multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce se sileste sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sau, acela se sileste si sa iubeasca. (Teofilact)

A descrie frumusetea omului înseamna a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsa minunea : în gândire, atâta inteligenta; în inima, atâta iubire; în viata, atâta vointa. (pr. Agatanghel Gutu)

Cel care se roaga este cu adevarat teolog. (Evagrie din Pont)

Slava lui Dumnezeu este omul. (Sfântul Irineu)

Unde se termina rugaciunea, începe pacatul. (Sfântul Efrem Sirul)

Fratele Laurentiu era mai mult unit cu Dumnezeu în cadrul activitatilor sale obisnuite, decât în timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie – spunea el – sa ne imaginam ca timpul dedicat rugaciunii ar fi altfel decât restul zilei. (pr. Kallistos Ware)

Rugaciunea este prezenta lui Dumnezeu în toti si în toate. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare, rugaciunea este puterea sustinatoare a lumii, împacarea cu Dumnezeu (…) . (Sfântul Ioan Scararul)

Linistea este neîntrerupta închinare lui Dumnezeu si statornicie în fata Lui. (Sfântul Ioan Scararul)

Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecam, decât atunci când ne îndreptam în sus. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Numai Dumnezeu, cu nesfârsirea Lui, poate tine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adica în liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul. (pr. Dumitru Staniloae)

Rugaciunea îl elibereaza pe om, îl degaja de natura exterioara si de sine însusi. În acest fel, ea tine sufletul deschis catre Dumnezeu ca Persoana. Cel ce nu se roaga ramâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare si al înclinatiilor patimilor sale, care îl domina pe om mai mult decât o face natura. Rugaciunea asigura libertatea (…). (pr. Dumitru Staniloae)

Nimic nu mi se pare mai atragator decât dialogul secret al sufletului cu el însusi si cu Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Aceasta este rugaciunea adevarata : a tacea si a asculta vocea fara cuvinte a lui Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde în lucrarea lui Dumnezeu. (pr. Kallistos Ware)

Doamne, fa din mine o unealta a Pacii Tale ! (Francisc din Assisi)

Lucrul cel mai important în rugaciune este de a sta în fata lui Dumnezeu cu mintea coborâta în inima. (Sfântul Teofan Zavorâtul)

Tu erai înlauntrul meu, dar vai, eu însumi eram înafara mea. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este unitatea de masura a dragostei. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este o iarba de vindecare si de folos, dar, daca nu stim unde se cade s-o punem, nu vindeca boala noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Rugaciunea este lucrarea credintei, aratarea celor nadajduite, iubirea realizata, miscarea îngereasca, puterea celor fara trupuri, descoperirea inimii, nadejdea mântuirii, semnul sfintirii, devenirea sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împacarii, pecetea lui Hristos, steaua de dimineata a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tacerii, pecetea lacasului îngeresc. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Mântuirea si rugaciunea nu stau în vorbe. (Sfânta Scriptura)

Rugati-va neîncetat ! (Sfânta Scriptura)

Sacrificiu

Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu, decât ridicându-se prin jertfa. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Cine vrea sa împartaseasca slava lui Iisus, trebuie sa-I împartaseasca si viata. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu existentei noastre. (pr. Constantin Galeriu)

Jertfa, în substanta ei spirituala, este iubire. (…) Jertfa e si constiinta; este cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. (…) Jertfa e, de asemenea, libertate. (…) Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, este, în esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. (pr. Constantin Galeriu)

Rastignirea este prima înaltare ! (pr. Dumitru Staniloae)

Daca, în lume, este mai întâi viata si apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea si apoi viata. (Fericitul Augustin)

Eu sunt Pâinea vietii, care S-a pogorât din cer. Daca manânca cineva pâinea aceasta, va trai în veac. Si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viata lumii. (Sfânta Scriptura)

Cine îsi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va afla. (Sfânta Scriptura)

Libertate

Libertatea (…) nu este un drept, este o obligatiune. (N. A. Berdiaev)

Esenta cea mai adânca a omului este libertatea sau vointa sa morala, si de aceea, unirea existentiala cu Dumnezeu înseamna pentru om a-I preda în mod liber vointa sa. (Vladimir Soloviov)

Libertatea omului e partea divina din el. (Petre |utea)

Dumnezeu poate face orice în afara de a ne sili sa-L iubim. (…) Unde nu exista libertate, nu poate exista iubire. (Paul Evdokimov)

Ai fost creat liber si chemat spre libertate, asa ca nu te face robul petimilor necurate ! (Avva Talasie)

Libertatea este asociata cu harul, e opera harului si puterea data omului de a se mentine în har, adica deasupra lumii si de a nu cadea sub lume. (Teodoret al Cirului)

Acela este cu adevarat liber, care traieste pentru Hristos. El se afla deasupra tuturor nenorocirilor. Daca el însusi n-si va face rau, atunci niciodata altul nu va fi în stare sa-i faca. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Doamne, fa-ma robul Tau, ca sa fiu cu adevarat liber ! (Fericitul Augustin)

Adevarul va va elibera. (Sfânta Scriptura)

Preot – calugar

Martor îmi este Dumnezeu : eu nu vreau dcecât mântuirea voastra. (Fericitul Augustin)

Exista un om în orice parohie, un om a carui familie este lumea întreaga ; un om pe care îl chemi ca martor, ca sfatuitor sau ca sa te slujeasca în toate faptele solemne ale vietii ; un om fara de care nu se naste si nu moare nimeni ; care ia pe om de la sânul maicii sale si nu-l lasa decât în mormânt ; on om care binecuvânteaza sau sfinteste leaganul, patul conjugal si sicriul. Copiii se obisnuiesc sa-l iubeasca si sa-l respecte ; chiar necunoscutii îl numesc tata al lor. La picioarel lui, crestinii îsi fac marturisirile cele mai ascunse si varsa lacrimile cele mai tainice. El este mângâietorul tuturor neajunsurilor sufletului si trupului, care vede, rând pe rând, si pe bogat si pe sarac batând la poarta sa : bogatul ca sa depuna milostenia sa în taina, saracul pentru a o primi fara sa roseasca de rusine. Omul acesta nu tine de un rang social, ci deopotriva de toate clasele. (…) În sfârsit, un om care stie tot, care are dreptul de a spune totul si al carui cuvânt cade de sus asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti si cu porunca unei credinte desavârsite. (Fr. R. de Chateaubriand)

Calugarul este cel care, despartindu-se de toti, s-a unit cu toti. (Evagrie din Pont)

Iata (calugarii – n.n.) îngerii pamântului … (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Turma lui Hristos se pastoreste cu fluierasul, nu cu batul, adica cu blândete, nu cu asprime. Se pastoreste mai mult cu exemplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon. (pr. Paisie Olaru)

Chiar daca voi nu plângeti, plâng eu pentru voi. (pr. Paisie Olaru)

Ceea ce fac, fac dupa propriile mele puteri, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru mântuirea oamenilor. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Pe omul din afara usor îl face cineva monah, dar pe omul dinauntru cu greu. (Isichie Sinaitul)

Daca cineva îl dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu îl va dispretui pe el. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Preotia se savarseste aici, pe pamânt, dar ea are rang între dregatoriile ce-resti. (…) Însusi Hristos a întemeiat aceasta slujire. El a stabilit ca, în timp ce suntem înca în trup, sa facem serviciu îngeresc. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Eu, privind de pe culmea, cam înzapezita, a celor 70 de ani, vad în rândurile pastorilor de suflete munca rasplatita prin trezirea sentimentului religios si al evlaviei în cei pastoriti; vad rasplatirea ostenelilor pastorului prin dreptatea si darnicia sufleteasca a celor pastoriti. (Nicodim Patriarhul României)

Eu sunt nesatios : nu vreau sa se mântuiasca doar câtiva, ci toti; caci numai unul daca se va pierde, eu ma pierd. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Precum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi ! (Sfânta Scriptura)

Sfinti

Respectarea vointei lui Dumnezeu este un act de sfintenie. Noi ne supunem vointei lui Dumnezeu, nu Dumnezeu vointei noastre. (Avva Ioan Colov)

Sfintii au strabatut calea cea mai lunga pe care o poate strabate o fiinta umana : calea ce duce de la iad la rai. Sau chiar o cale si mai lunga : calea de la diavol la Dumnezeu. (…) Sfintii s-au întrupat în Hristos si s-au hristificat, încât au izbutit sa înfaptuiasca ceea ce Dumnezeu a lasat ca tel existentei omenesti : ei au devenit si , asa cum ne-a vestit într-un mod atât de expresiv Sfântul Simeon Noul Teolog. (pr. Justin Popovici)

Unde este sfintenie, acolo este si curaj. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Admiram pe sfinti, nu atât pentru întelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu în necazuri, ci, mai mult, pentru ca ei ramân la fel de râvnitori si dupa ce furtuna a trecut, lasând loc linistii. (…) Nu e nici o minune cainta omului la necaz, tinut în frâu prin frica, ci, dupa ce a trecut încercarea, acesta sa continue în a-si arata întelepciunea sufletului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sfintenia vine din dragoste. Toti cei ce cred si iubesc cu adevarat sunt sfinti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Desavârsirea omului este de a se socoti pe sine nedesavârsit. (Fericitul Augustin)

Pacatosul se ascunde de Dumnezeu, sfântul se ascunde în Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

33 Apropie-te de cei drepti si, prin ei, te vei apropia de Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

Îi cinstim pe sfinti, imitându-i. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Maica Domnului

Ea nu L-ar fi putut purta pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup, daca nu ar fi primit mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu în inima. (pr. Kallistos Ware)

Preasfânta Fecioara Maria, ea singura, sezând între Dumnezeu si oameni, pe Dumnezeu L-a facut Fiul omului, iar pe oameni i-a facut fiii lui Dumnezeu. (Sfântul Nicodim)

Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate si Maica Domnului cu rugaciunea. (Dicton patristic)

Cunoastere

Au ochi si nu vad. (Sfânta Scriptura)

Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai întru atâta cât i S-a revelat Dumnezeu. (A. Comorosan)

Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu. (Sfântul Irineu)

La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gândi. (Christos Yannaras)

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)

Fratilor, câta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar când am început a însira palavre, îndata v-ati trezit … (Everghetinos)

Când gândirea nu se mai împrastie printre cele din afara si nu se mai împrastie în lume, prin simturi, ea se întoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pâna la contemplarea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cea mai mare dintre învataturi este sa te cunosti pe tine însuti; daca cineva se cunoaste pe sine, Îl va cunoste si pe Dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. (Sfântul Isaac Sirul)

A-L întelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Uita de tine si cunoaste-ti sinele ! (Cuviosul Varsanufie)

Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

(Cunoasterea lui Dumnezeu înseamna patrunderea în – n.n.) întunericul supraluminos al Dumnezeirii. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

În contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul (…), iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie (…) face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile. (Sfântul Grigorie Palama)

Din dragoste izvoraste cunoasterea. (Talasie Libianul)

Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita în chip natural în noi. (Sfântul Ioan Damaschin)

Adevarata cunoastere poarta în ea pecetea dragostei. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cunoastere însemna a te uita pe tine, gândindu-te la Dumnezeu. (Diadoh al Foticeii)

Sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoastere. (Sfânta Scriptura)

Adevar

Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu. (Christos Yannaras)

Am avut revelatia ca înafara de Dumnezeu nu exista adevar. (Petre |utea)

Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele acestui adevar integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrâng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin stiintific, întoarsa spre realitatea universala data, obiectiva. (N. A. Berdiaev)

Adevarul este bine a se cauta întru toate. (pr. Ilie Cleopa)

Consimtamântul general fara adevar, o eroare veche. (Sfântul Ciprian)

Atâta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, câta siguranta îi dau blândetea, smerenia si dragostea. (Sfântul Marcu Ascetul)

Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut înca. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Când noi însinr nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cautarea fara patima duce la adevar. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Credinta este începutul vietii, iar dragostea sfârsitul ei. Între ele – adevarul. (Sfântul Ignatie al Antiohiei)

Sunt unii (…) care învata totdeauna, dar nu pot ajunge niciodata la deplina cunoastere a adevarului. (Sfânta Scriptura)

Adevarul îl împinge pe om sa caute adevarul. (Sfântul Macarie)

Om desavârsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care Îl iubeste pe Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fara smerenie, adevarul e orb. (Ilie Edictul)

Fructul esential al sufletului este adevarul. (Sfântul Vasile cel Mare)

… Dumnezeu, Mântuitorul nostru, doreste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. (Sfânta Scriptura)

Cautati adevarul si adevarul va va elibera. (Sfânta Scriptura)

Absolut

A fi crestin înseamna a coborî Absolutul la nivel cotidian. (Petre |utea)

Constiinta

Cel dintâi mijloc de învatatura pentru fiecare om este constiinta sau cugetul sau. (Nicodim Patriarhul României)

Constiinta este îngerul lui Dumnezeu care îl pazeste pe om. (…) Constiinta pomeneste pacatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. (pr. Paisie Olaru)

Numai constiinta lui Dumnezeu poate întemeia iubirea fata de om si numai constiinta omului poate întemeia vointa de vesnicie a omului si de înaintare în lumina infinita si eterna a lui Dumnezeu. Numai un Dumnezeu constient poate pretui pe om si numai un om constient poate pretui pe Dumnezeu. (pr. Dumitru Staniloae)

Cerceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-ti para rau – si negresit vei afla – suspina atunci întru marturisirea pacatelor, plânge întru rugaciune si îngrijeste-te de moartea cea adevarata, adica de osânda sufletului; caieste-te de pacatele tale (…) pentru vindecare. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Constiinta nu-i mai judeca pe cei care au ajuns în culmea virtutii sau în culmea viciului. (Talasie Libianul)

Gândul curat înalta sufletul, cel murdar îl coboara. (Talasie Libianul)

În constiinta încarcata, mai mult te sperie pierderea cerului decât chinul iadului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sa-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de ajuns. (Sfântul Ioan Scararul)

Constiinta este ochiul lui Dumnezeu în sufletele noastre. (Sfântul Cadoc)

Comunicare

Limba scrisorii nu trebuie sa fie lipsita cu totul de podoaba, dar nici strivita de ornamentatie. (Isidor Pelusiotul)

Orice cuvânt poate fi contrazis de alt cuvânt. Dar fapta cine poate sa o contrazica ? (pr. Serafim)

A sti sa taci este o virtute mai mare decât a sti sa vorbesti. (Sfântul Ambrozie)

Când poti spune ceva folositor, fa-o atunci ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu este nevoie de cuvinte multe. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cuvintele sunt cararile faptelor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet. (Fericitul Augustin)

Sa vorbim cautând nu sa fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul)

Educatie

Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare decât lucrarea mâinilor. (Sfântul Ioan Gura de aur)

Învatatura din constrângere nu e facuta sa ramâna, dar cea care patrunde în suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramâne acolo pentru totdeauna. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. (…) Cel ce cunoaste este ca si lumânarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumânari. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Învatatura faptelor este mult mai vrednica decât cea a cuvintelor. (Sfântul Vasile cel Mare)

Nu exista arta mai frumoasa decât arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un chip viu; uitându-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Copiii vor face în viata cele vazute la parinti. (…) Iar daca va fi cineva respectuos si supus fata de parinti, va fi blând si îngaduitor si fata de oameni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cresterea copiilor este treaba femeii. (…) Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Lasati copiii sa vina la Mine ! (Sfânta Scriptura)

Învataturile date cu forta nu pot dainui în suflete, pe când învataturile primite în suflet cu placere si cu bucurie ramân de-a pururi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Dumnezeu va avea întotdeauna ceva ce sa-l învete pe om, iar omul va avea întotdeauna ceva de învatat de la Dumnezeu . (Sfântul Irineu)

Ratiune

Gândurile celor neprihaniti nu sunt altceva decât dreptate. (Sfânta Scriptura)

Privirea sufletului este ratiunea. (Fericitul Augustin)

Ratiunea este o forta care tinde spre unitate. (Fericitul Augustin)

Dumnezeu a dat fiecaruia minte, ca astfel, uitându-se la tot ce-l înconjoara, sa înteleaga ceea ce trebuie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Gândul lui Hristos îl are cel ce cugeta ca El si, prin toate, Îl cugeta pe El. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Când mintea se întineaza, se pateaza împreuna cu ea si activitatea omului. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Precum ochiul este atras de frumusetea celor vazute, la fel si mintea curata este atrasa de cunoasterea celor nevazute. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Ratiunea este prima care, prin cele ce se vad, ne-a calauzit spre Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Ratiunea porneste de la cunoastere pentru a ajunge la credinta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Întelepciune

Grâul este foarte mic în comparatie cu paiul. (Fericitul Augustin)

Ceea ce este lumina pentru cei ce vad si pentru cele vazute, aceea este Dumnezeu pentru cei ce cugeta si pentru cele cugetate. (Talasie Libianul)

Unde este întelepciunea lui Dumnezeu nu mai este nevoie de întelepciunea oamenilor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este nu neputinta sa dobândim întelepciunea fara sa traim într-un mod întelept. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Este o rusine pentru omenire ca exista unii ce gândesc mai nechibzuit decât un vierme; viermele îsi pregateste moartea construindu-si un sicriu de matase, nu sa sa dispara în el, ci sa învie într-o aeriana viata de fluture. (Origen)

Omul întelept este credincios. (Sfânta Scriptura)

Înalta-te mai mult prin viata decât prin gândire. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

În Hristos sunt ascunse toate comorile întelepciunii si ale stiintei. (Sfânta Scriptura)

Smerita cugetare este rugaciune neîntrerupta. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cel ce s-a nascut întelept, poarta bogatia de el. (Sfânta Scriptura)

Întelepciunea este izvor de viata. (Sfânta Scriptura)

Filosofie

Socotiti sa nu va fure pe voi cineva cu filosofia sau cu întelepciunea desarta. (Sfânta Scriptura)

Religie

Nu exista teologie în afara de traire; trebuie sa te schimbi, sa devii un om nou. (Vladimir Lossky)

A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te curati pentru Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Religia are un singur adversar : cultura. (N. A. Berdiaev)

Religia este expresia unui mister trait. (Petre Tutea)

Nu este de ajuns sa faci lumea religioasa. Adevarata credinta în Dumnezeu si adevarata religie consta, dimpotriva, în certitudinea tainica si totusi evidenta ca Împaratia lui Dumnezeu – obiectul ultim al oricarei dorinte, al oricarei sperante si iubiri – nu este din lumea aceasta, ci de dincolo, din acea lume care poate da sens si valoare tuturor lucrurilor de aici. (pr. Alexander Schmemann)

Adavarata religie este singura care-l face pe om sa iubeasca omul. (Lactantiu)

Crestinism

Crestinismul este singura religie din istoria universala în care o soarta Chiar de la începuturile sale, crestinismul a fost proclamarea bucuriei, a singurei bucurii posibile pe pamânt. (pr. Alexander Schmemann)

Crestinismul se folosea, la început, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astazi, se foloseste de obiecte de aur, iar el este de lemn. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omului si a întregii creatii. (Paul Evdokimov)

Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si în Hristos, calauzita de Duhul Sfânt (…) Crestinii traiesc în Hristos si Hristos traieste în ei. (Serghei Bulgakov)

Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobila si rationala explicatie a vietii ( – Emil Cioran); ori un înalt cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga, zenul); ori un jet de întrebari (taoismul); ori un act de supunere în fata Unicului (iudaismul, islamismul). E mai mult si mai deosebit : e învatatura lui Hristos, adica a dragostei si a salvatoarei putinti de a ierta. (pr. Nicolae Steinhardt)

Crestinii nu se nasc, ci se fac. (Tertullian)

Crestin este cel ce Îl imita pe Hristos : în cuvinte, în fapte, în gândire. (Sfântul Ioan Scararul)

Adevaratul crestin Îl poarta mereu pe Iisus în inima sa. (Avva Leontie)

Crestinismul este o imitare a naturii divine. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos întreg pentru mântuirea mea, Sciptura întreaga pentru studiul meu si întreaga lume drept parohia mea. (Fericitul Augustin)

Crestinii traiesc în trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamânt, dar vietuiesc ca în ceruri. Ei nu sunt o societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor, tinuta lor morala si duhovniceasca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. (Epistola catre Diognet)

Scripturile sunt pline de tamaduiri. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti : sufletul este pânza, virtutile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor ! (Origen)

Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul si în toti. (Sfânta Scriptura)

Biserica

În biserica afli ca existi. (Petre |utea)

Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici ! (Petre |utea)

Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este Biserica. (Sfântul Irineu)

Nu poate exista Biserica în afara iubirii. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti. (pr. Dumitru Staniloae)

Biserica este icoana Sfintei Treimi, o , o . (pr. Constantin Galeriu)

Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin Cuvântul si Duhul Sau. (pr. Ion Bria)

Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si dominatie, ci de iubire si comuniune. (pr. Dumitru Popescu)

Biserica este Trupul extins al lui Hristos în întreaga umanitate si creatie. Iisus Hristos îi aduna pe cei ce se mântuiesc si îi ridica la asemanarea cu Sine, prin energia harului din Biserica. (pr. Dumitru Staniloae)

Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal. (pr. Dumitru Popescu)

Nimic nu poate sfâsia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este cu mult mai însemnat si mai pretuit decât biserica de zid. Hristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple duhovnicesti, care sunt oamenii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Era frumoasa vremea când casele erau biserici, fata de acum, când bisericile sunt case. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Biserica este o corabie, iar crestinii care merg la Sfânta Biserica si intra în ea sunt izbaviti din furtuna pacatelor. (Sfântul Nicodim)

Vrei un templu în care sa te rogi ? Intra în inima ta si roaga-te acolo ! (Fericitul Augustin)

Pentru cel care se roaga neîncetat, lumea întreaga devine biserica. (Avva Siluan)

Biserica : Cosmosul cosmosului. (Origen)

Biserica este noua zidire a lumii. Privind în ea, îl descoperi pe Cel ce este totul în toate. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi învinsa. (Fericitul Ieronim)

Biserica se întelege în doua feluri : adunarea credinciosilor si unitatea sufletului. (Sfântul Macarie)

Biserica – multimea celor credinciosi. (Sfânta Scriptura)

Biserica este Trupul lui Hristos. (Sfânta Scriptura)

Taina

Ma întrebati cum se savârseste prefacerea pâinii si a vinului ? Va întreb si eu : cum se savârseste prefacerea viermelui în fluture, a carbunelui în diamant, a sângelui matern în lapte ? Prin dumnezeiasca Atotputernicie ! Prin ea se savârseste si aceasta mare Taina. Sufla peste cinstitele Daruri Sfântul Dumnezeu si le preface mai presus de cuvant si de întelegere ! (pr. C. Calinic)

Cele ce nu se vad sunt deasupra celor ce se vad, fiindca cele vazute sunt trecatoare, dar cele nevazute sunt vesnice. (Sfântul Ambrozie)

Traditie

Traditia este (…) o comuniune cu misterul istoriei. (N. A. Berdiaev)

Datina se preface în a doua natura. (Bernard de Clairvaux)

Traditia este viata Bisericii în Duhul Sfânt. (Vladimir Lossky)

Sfânta Scriptura si Sfânta Traditie (…) au aceeasi putere pentru credinta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Iluzie

Frumusetea este o înselaciune muta. (Theofrast)

Când este vorba de lucruri trecatoare si pamântesti, suntem sârguitori si râvnitori, dar când putem agonisi atât de usor pe cele netrecatoare si vesnice, noi întârziem si trândavim. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Vezi sa nu te induca în eroare sensul echivoc al cuvintelor. (Sfântul Vasile cel Mare)

Prostie, Nebunie

Numai un nebun prefera bunurile pamântesti celor duhovnicesti (…). Bunurile duhovnicesti sunt atât de mari si se dobândesc atât de usor, încât sunt date în dar tuturor celor ce le doresc. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu aruncati margaritare la porci ! (Sfânta Scriptura)

Bine

Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, decât ostenindu-te. (Sfântul Vasile cel Mare)

În lume exista un singur bine si un singur rau : unicul bine este mântuirea, iar unicul rau pierderea ei. (Francisc Xaveriu)

Motivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care credinciosul trebuie sa tina seama în actiunile sale, este valoarea absoluta a binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui. (Hristu Andrutsos)

Binele nu are margini. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

A nu face binele înseamna a face raul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut. (Sfântul Ioan Damaschin)

Pentru orice lucru bun, Dumnezeu Se bucura. (Sfântul Efrem Sirul)

Ceea ce are omul dumnezeiesc în el este putinta de a face bine. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Priviti Binele însusi daca puteti. Astfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este bun prin vreun alt bine decât prin El Însusi. (…) N-ar exista bunuri variabile, daca n-ar exista un bun imuabil. (Fericitul Augustin)

Bunatate

Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite. (Sfântul Ambrozie)

A da cu placere valoreaza mai mult decât ceea ce dai. (Fericitul Augustin)

Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a binevoit sa faca ceva care sa-I primeasca binefacerile si sa se împartaseasca din bunatatea Lui : aduce de la nefiinta la fiinta, creeaza Universul, atât pe cele vazute, cât si pe cele nevazute si pe om. (Sfântul Ioan Damaschin)

Când un strain bate, caritatea îi deschide usa ospitalitatii; odata intrat, îl întâmpina bucuria; odata primit, îl gazduieste omenia; pe cel flamând, îl hraneste bunatatea; pe cel deznadajduit, îl calauzeste credinta, iar pe cel tulburat, dragostea. (Sfântul Ambrozie)

Sa-I dam lui Dumnezeu de bunavoie, ceea ce oricum trebuie sa-I dam. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Admiratie

A transmmite celorlalti rodul contemplatiei este un lucru mai maret decât contemplatia însasi. (Toma d’Aquino)

Contemplatia este cea mai intensa viata. (P. Constantinescu)

Sa ne cinstim unii pe altii pentru a învata sa-L cinstim pe Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

O, daca omul L-ar cinsti pe Dumnezeu, asa cum Dumnezeu îl cinsteste pe om ! (Sfântul Tihon)

Ajutor

Nu trebuie sa ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. (Sfântul Ambrozie)

Multi oameni minunati, (…) care s-au trudit sa-i întoarca pe cei rataciti, au cazut în patimi si s-au omorât pe ei însisi sufleteste. (…) Ei nu s-au îngrijit de sufletele lor, ci au intrat în marea acestei lumi pentru a vindeca sufletele altora, în timp ce, ei însisi erau bolnavi. (Sfântul Isaac Sirul)

Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un câstig, caci tu, prin ea, dobândesti mai mult decât ai dat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti ? Gânditi-va ca este mai bine sa dam ajutor celor ce nu-l merita, decât sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Împarte cu cel flamând pâinea ta. (Sfânta Scriptura)

Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul lui Dumnezeu în om. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Harul este esenta adevarului. (Sfântul Macarie)

Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin har. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Blândete

Blândetea este sprijinul rabdarii, usa iubirii. (…) Prin blândete, sufletul se apropie de simplitate, care este idealul fiintei spirituale. (pr. Dumitru Staniloae)

Raspunde cu blândete si rabdare si, înaintea patimilor, rabda cu placere si smerenie Domnului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cainta

Nu exista leac mai puternic decât o cainta lucratoare. (Sfântul Nil)

Am cazut prin pacat, dar ne ridicam prin cainta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cel ce îsi vede pacatele, va vedea pacea. (Avva Isaia)

Când noi ne aducem aminte de pacatele noastre, Dumnezeu le uita. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este multa bucurie în cer pentru un singur pacatos care se caieste. (Sfânta Scriptura)

Smeriti-va înaintea Domnului si El va va înalta. (Sfânta Scriptura)

Masura

Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu strica lipsa cât strica surplusul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce nu se supune cuvântului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredincios în ceea ce e putin, e necredincios si în ceea ce este mult. Acela se osteneste în zadar (…). (Sfântul Ioan Scararul)

Tot ce întrece dreapta masura e vatamator : atât întinderea peste masura a postului, cât si saturarea; atât privegherea peste masura, cât si somnul prea mult. (Avva Moise)

Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura. (Bernard de Clairvaux)

Dreptate

Am iubit dreptatea si am urât nedreptatea; de aceea mor în exil. (Papa Grigore al-VII-lea)

Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iertare

A ierta este, în esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparând în consecinta ca înca o proba a prezentei suflului divin în faptura. (pr. Nicolae Steinhardt)

Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti. (…) Dar, acela care se împaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela îsi face rau singur. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

A tine minte raul înseamna a fi biruit de rau. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Împaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se împace cu tine. (Sfântul Serafim din Sarov)

Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe toti, în Hristos. (Sfânta Scriptura)

Rabdare

Patimile nu se sting decât cu cumpatarea. (…) Cel cumpatat stie ca prin cumpatare vine întelepciunea si cu ajutorul ei vine smerenia. (Avva Dorotei)

Ascultarea este mormânt al vointei si înviere a smereniei. (Sfântul Ioan Scararul)

Unde nu este rabdare, nu este nici iubire. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Spovedanie

Înainte de toate sa ne marturisim bunului si singurului nostru Judecator, iar daca El porunceste, sa ne marturisim si tuturor. Caci ranile descoperite nu se vor mari, ci se vor tamadui. (Sfântul Ioan Scararul)

Intra în Biserica si te caieste; aici nu se trage la judecata, ci se da iertarea pacatelor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cainta (…) ne deschide cerul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pacatul este o rana care, ascunsa de ochiul medicului, devine incurabila. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pacatul marturisit devine mai mic, cel nemarturisit devine mai mare. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Marturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune. (Fericitul Augustin)

Nu-ti descoperi gândurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul. (Sfântul Antonie cel Mare)

Am zis si mi-am mântuit sufletul. (Sfânta Scriptura)

Mila

Mila este singura baza reala a oricarei justitii libere si a oricarei adevarate caritati. (Arthur Schopenhauer)

Paradoxul suferintei si al raului este rezolvat prin experienta milei si a dragostei. (N. A. Berdiaev)

Adevarata milostenie e relatia pur morala, harica, cu aproapele, tot asa cum adevarata rugaciune e relatia pur morala, harica cu Dumnezeu. (Vladimir Soloviov)

Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a dragostei. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mila este plata pentru rascumpararea sufletelor noastre. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când miluim pe cineva, ne miluim în primul rând pe noi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cu un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindca Dumnezeu este atât de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atunci da un pahar cu apa rece. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Hraneste-l pe cel ce moare de foame. Daca nu o faci, îl ucizi. (Sfântul Ambrozie)

Rugaciunea si postul sunt lipsite de putere neînsotite de mila. Fara milostenie, ele nu se ridica la cer. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

A da milostenie înseamna a da cu bunavointa si bucurie. Daca nu dai astfel, mai bine nu mai da, fiindca aceasta nu este milostenie, ci paguba. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mila se naste din credinta. (Teofilact )

Daruieste de dragul binelui, nu de frica raului. (Avva Heremon)

Nu darui celorlalti dupa cum merita, ci dupa cum au nevoie. (Sfântul Ioan din Kronstadt)

Milostenia face bine, înainte de toate, celui ce este milostiv. (Sfântul Ioan din Kronstadt)

Cu adevarat milostiv este acela care îi îmbratiseaza pe toti si nu lasa pe nimeni în afara inimii sale. (Sfântul Ioan din Kronstadt)

Dând celui ce zace pe pamânt, dai Celui de sade în ceruri. (Sfântul Grigorie Dialogul)

De esti drept, teme-te de mânia lui Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, încrede-te în mila Domnului ca sa te poti ridica. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Modestie

Umilinta este adevarata piatra de încercare a celui maret. (Francois de Sales)

Smerenie

Ferice de om, atunci când asculta. (Nicodim Patriarhul României)

Trebuie sa tii capul plecat, pentru ca, în felul acesta, în suflet coboara smerenia si evlavia. Astfel învatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, ca mai buni decât noi, ca pe prietenii nostri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu. (Avva Pamvo)

Smerenia covârseste pacatele noastre si ne ridica, iar mândria ne apasa sufletele spre pamânt si ne coboara. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca vrei sa te folosesti de întâietate, cedeaz-o mereu altora ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Adevarata smerenie contine toate celelalte virtuti. (Dicton patristic)

Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie. (Sfântul Tihon)

Umilinta în blanuri scumpe este mai buna decât mândria într-o haina calugareasca. (Bernard de Clairvaux)

Dumnezeu nu ne-a spus : <Învatati de la Mine cum au fost facute cerul si pamântul, cum au fost create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se înviaza mortii !>; dar ne-a spus : <Învatati de la Mine, caci sunt blând si smerit cu inima !> O smerenie profunda este mai temeinica decât o înaltare trufasa. (Fericitul Augustin)

Smerenia nu înseamna ca un pacatos sa se socotesca pe sine cu adevarat pacatos, ci smerenie este când cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se considere pacatos si nemeritos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Simplitate

Taranul este omul absolut. (Petre Tutea)

Speranta

Cel ce îsi pierde speranta în Dumnezeu, acela face cel mai mare pacat tagaduind ca El este iubire, mila si putere. (Fericitul Augustin)

Cel ce spera este bogat cu mult înainte de a se îmbogati. (Sfântul Ioan Scararul)

Înainte de pacat, teme-te de dreptatea lui Dumnezeu; dupa pacat, nadajduieste în milostivirea Sa. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Mai cumplita este deznadejdea decât pacatul. Cel care si-a pierdut speranta a pierdut totul. Si Iuda si Petru au pacatuit; cel dintâi a cazut în deznadejde, curmându-si viata, cel de-al doilea a cazut în deznadejde, dar s-a ridicat prin speranta, iar cainta i-a adus iertarea lui Dumnezeu. (Ioan Carpatinul)

Nu treceti cu vederea cele sperate, de grija celor prezente. (Sfântul Vasile cel Mare)

Când dispare speranta, dispare si iubirea. (Sfântul Ioan Scararul)

Prevedere

Sa ne temem de Domnul ca de fiare. Caci am vazut oameni care, ducându-se sa fure, nu se temeau de Dumnezeu, dar, auzind latrat de câini în acel loc, s-au înapoiat îndata; si ceea ce n-a facut frica de Dumnezeu, a facut frica de fiare. (Sfântul Ioan Scararul)

Munca

Mâinile la munca, mintea si inima la Dumnezeu. (Sfântul Teofan Zavorâtul)

A munci cineva ca sa se hraneasca este o mare filosofie ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iubeste munca, chiar daca nu ai nevoie de ea pentru a te întretine. (Sfântul Ioan Gura de aur)

Munca este folositoare nu doar pentru stapânirea corpului, ci si pentru dragostea fata de aproapele nostru, ca Dumnezeu sa dea prin noi cele necesare altora. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Viata este munca si numai munca îi da omului dreptul la viata. Apa curgatoare da viata, cea statatoare devine otravitoare. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Vointa

În puterea noastra, sta doar virtutea si aceasta poate fi obtinuta prin vointa. (Sfântul Vasile cel Mare)

33Daca Dumnezeu nu ne-ar ajuta, nu doar ca n-am învinge, dar nici nu am mai putea lupta. (Fericitul Augustin)

Post

Postul (…) : o scoala a caintei. (pr. Alexander Schemmam)

Postul adevarat este abtinerea de la orice lucru rau. (Sfântul Teodor Studitul)

Fecioria trupului apartine câtorva, dar fecioria inimii trebuie sa apartina tuturor. (Fericitul Augustin)

Esti stapân pe pântece ? Fii atunci stapân si pe limba ! (Sfântul Nil Sinaitul)

– spuneau stramosii nostri. La aceasta putem adauga : suflet curat în trup curat. (Nicodim Patriarhul României)

Postul ocroteste orice virtute. Este începutul luptei spirituale, cununa celor cumpatati, frumusetea fecioriei si sfinteniei, stralucirea cuminteniei, începutul vietii crestine, mama rugaciunii, izvorul smereniei. Postul te învata linistea si el precede celelalte fapte bune. (Sfântul Isaac Sirul)

Postul acela este adevarat, care este prezent în toate; pe toate le curateste si pe toate le vindeca. (Sfântul Grigorie Palama)

Postul îi învata pe toti nu doar cumpatarea de la mancare, ci si înstrainarea de iubirea de argint, de nesat si de orice rautate. (Sfântul Vasile cel Mare)

Postul este marea arma împotriva ispitelor, precum placerea este începutul tuturor pacatelor. (Teofilact al Bulgariei)

Postul, acest doctor al sufletelor noastre, (…) îl face pe fiecare sa ia aminte la sine însusi si-l învata sa-si amintesca de pacatele si de lipsurile sale. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Ne-am îmbolnavit prin pacat, dar ne vindecam prin pocainta. Iar pocainta fara post este neputincioasa. (Sfântul Vasile cel Mare)

Postul ne îngreuneaza pe dinafara, dar ne curata pe dinlauntru. (Sfântul Ioan al Antiohiei)

Câti saraci ar putea fi hraniti datorita unei zile de post ?! (Fericitul Augustin)

Postul este mama sanatatii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Postul este izvor de bucurie. (Sfântul Vasile cel Mare)

Postul trupului este hrana sufletului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca nu îti schimbi viata, la ce mai postesti ? Schimbarea bucatelor nu ajuta la nimic. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sa nu pierdem rodul postului, dupa ce am rabdat truda postului ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce nu cunoaste postul, nu cunoaste crucea. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Fiti cu luare aminte sa nu vi se îngreuieze inimile de mâncare si bautura peste masura si de grijile vietii acesteia. (Sfânta Scriptura)

Virtute

Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa si pe cel întelept pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mijloace ale virtutii doar pentru cei care le întrebuinteaza bine, fiindca fericirea nu sta în ele însele. (Sfântul Vasile cel Mare)

În cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si ostenelilor duhovnicesti este dragostea. (pr. Alexander Schmemann)

Virtutea depinde de noi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Daca virtutii îi iei libertatea, i-ai luat esenta. (Origen)

Virtutea izvoraste din dragoste, iar dragostea din virtute. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Multi chemati, putini alesi . (Sfânta Scriptura)

Rau

Ortodoxia respinge dualismul în toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumnezeu. (pr. Kallistos Ware)

Esenta raului ce domina în lume consta în înstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor existentelor, în a le opune si a le exclude reciproc. (Vladimir Soloviov)

Orice rau este o infirmitate a sufletului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Când sufletul este rau, toate le crede rele. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nicaieri nu este atâta rau ca în erezie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Si atunci ? Ne vom margini la acuzarea raului ? Aceasta ar fi doar jumatate de vindecare. (…) Sa nu-l lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Obisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul. (Fericitul Augustin)

Raul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este. (Fericitul Augustin)

Raul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu în fire (…), tinderea spre altceva decât spre scopul lor, în urma unei judecati gresite. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Rautatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Raul e contrar binelui si ceea ce nu exista este contrar la ceea ce exista (…) Raul nu exista pentru ca este neipostatic. (Origen)

Fiinta e binele, nefiinta e raul. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Raul este lipsa binelui, asa cum întunericul este lipsa luminii. (Sfântul Ioan Damaschin)

Pacat

Prin pacat, omul se închide în haosul creatiei. (pr. Ion Bria)

Din pricina pacatelor mele mi se îmbolnavesc trupul si sufletul. (Paraclisul Maicii Domnului)

Pacatul cu cugetul este reaua întrebuintare a gândurilor; pacatul cu fapta este reaua întrebuintare a lucrurilor. (Talasie Libianul)

Daca poti si nu vrei, este pacat. (pr. Paisie Olaru)

Degeaba taiem crengile pacatului în afara noastra, daca în noi ramân radacinile care vor creste din nou. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Pacatul are doua laturi : cea adevarata pentru senzualitatea noastra, latura pe care si-o descopera, si cea vatamatoare, pe care totdeauna o ascunde. (Inocentiu al Odesei)

Pacatul desfrânarii te duce la alte pacate. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pacatul este nedreptate : cine pacatuieste fie se nedreptateste pe sine, fie nedreptateste pe altul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pacatul te stapâneste nu prin puterea sa, ci prin delasarea ta. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel mai primejdios lucru este ca cineva sa fie bolnav si nici macar sa nu stie ca e bolnav. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

În lumea noastra, marcata de iubirea de sine, izvor al pacatului si al mortii, Iisus a adus lepadarea de sine, starea de jertfa, izvor al vietii, al Învierii, a adus mântuirea noastra, ne-a adus viata. (pr. Constantin Galeriu)

Pacatul apare atunci când vrei sa folosesti lucrurile pamântesti spre a te separa de Creator. (Fericitul Augustin)

Nu arunca vinovatia pacatelor tale asupra Satanei. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Niciodata omul nu trebuie sa deznadajduiasca pentru pacatele sale, dar nici sa se încreada în faptele sale. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iubeste-i pe pacatosi, dar uraste faptele lor ! (Sfântul Isaac Sirul)

Daca vom zice ca nu avem pacat, ne înselam pe noi însine. (Sfânta Scriptura)

Am pacatuit fiindca n-am cautat bucuria, marirea si adevarul în El Însusi, ci în fapturile Sale, în mine si în ceilalti. (Fericitul Augustin)

Doar cel care a înteles hotarul acestei vieti poate pune hotar pacatelor sale. (Sfântul Isaac Sirul)

Sa ne temem doar de pacat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cei ce traiesc în pacate si-au tradat natura. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Orice pacat este o ocara. (Sfântul Vasile cel Mare)

A gresi este omeneste; a deznadajdui este diavolesc. (Sfântul Nil Sinaitul)

Nu atacul gândului este pacat, ci convorbirea prieteneasca a mintii cu el. (Marcu Ascetul)

Nu este pace pentru cel fara de lege. (Sfânta Scriptura)

Pacatul rupe comuniunea cu Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Omului nu-i este cu putinta sa dazradacineze pacatul cu propria putere, ci doar cu puterea dumnezeiasca. (Sfântul Macarie)

Nimic nu se savâseste mai nu usurinta si nu se întelege mai cu greutate ca pacatul. (Ilie Miniatis)

Sa vedem grozavia nu în pedeapsa, ci în pacat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pacatul Îl împiedica pe Dumnezeu sa straluceasca în noi. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Egoism

O viata pur individuala este oarba si atee. Am pierdut umanitatea pentru ca am devenit solitari. (pr. Dumitru Staniloae)

Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu; nu cauta placerea în tine si o vei gasi în ceilalti. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pântecle. Nu sunt si acestia închinatori la idoli ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Minciuna

Minciuna este ca un bulgare de zapada : cu cât îl rostogolesti mai mult, cu atât se face mai mare. (Martin Luther)

Cei ce spun ca nimeni, în vremea noastra si în mijlocul nostru, nu poate tine poruncile evanghelice (…), aceia închid cerul pe care ni L-a deschis Hristos.

(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Minciuna este pâinea dulce a omului care îi lasa gura plina de nisip. (Sfânta Scriptura)

Razbunare

De te latra un câine, astupa-i gura cu pâine; n-arunca în el cu piatra, ca atunci mai rau te va latra. (Anton Pann)

Mândrie

Mândria este data de necunoasterea lui Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Trei gropi ne deschid diavolii : întâi, ne opresc de la facerile de bine, apoi, daca nu reusesc, cauta sa ne determine sa facem binele fara Dumnezeu, iar, daca nici asa nu pot, ne lauda pentru binele facut pentru a ne mândri. (Sfântul Ioan Scararul)

Cel ce se înalta împotriva oamenilor, se va înalta si împotriva lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mândria este semnul celui osândit. (Evagrie din Pont)

Mândria este contra naturii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mai bine sa fii înfrânt în smerenie, decât sa fii biruitor cu mândrie. (Patericul)

Mândria este iubirea de sine pâna la dispretuirea lui Dumnezeu, în timp ce smerenia este iubirea de Dumnezeu pâna la dispretuirea de sine. (Fericitul Augustin)

Dumnezeu sta împotriva celor mândri, iar celor smeriti le da har. (Sfânta Scriptura)

Mânie

Dintre toate patimile, mânia este cea care întuneca cel mai mult ratiunea. (Toma d’Aquino)

Indignarea trebuie sa fie împletita cu judecata si cu chibzuinta, caci si cutitul este folosit si de criminali si de medici. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cel mai bine este sa curmi mânia cu un zâmbet. (Sfântul Efrem Sirul)

Un cuvânt aspru îi înraieste si pe cei buni, pe când un cuvânt bun aduce folos tuturor. (Patericul)

Mânia vine din necredinta. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mai usor este sa alungi mânia când simti ca vine, decât sa o stapânesti dupa ce a venit. (Francisc de Sales)

Mânia desfigureaza pe om. Tot trupul i se umfla, venele la fel, vocea devine aspra … Când mânia ajunge la culme, el nu mai cruta pe nimeni. Daca un singur om arata astfel la mânie, ce va fi cu doi sau mai multi oameni mâniosi ? (Sfântul Vasile cel Mare)

Mâniosul este un epileptic sufletesc. (Sfântul Ioan Scararul)

Nelegiuitii se mânie. (Sfânta Scriptura)

Patima

Omul nu poate fi cu desavârsire liber de patimi; dar le poate stapâni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Viciu

Lacomia este o betie mai rea decât betia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se întristeaza pentru ce nu are. (Ilie Miniatis)

Trei lucruri nu lasa în pace pe om : vinul, femeia si banul. (Proverb românesc)

Viciile sunt calai care te omoara încet. (Nicolae Iorga)

Bea, dar nu te îmbata. Discuta, dar nu te certa. (Proverb german)

Doua feluri de oameni nu se îndestuleaza nici odinioara : cei ce cearca învatatura si cei ce strâng avutie. (Octoihul Mic, Iasi, 1786)

Vinul este de la Dumnezeu, betia este de la diavol. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu dispretuiti vinul, dispretuiti betia ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Betia este icoana mortii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Grija de pântece (de trai bun, fara masura – n.n.) este radacina tuturor relelor. (Sfântul Ioan Scararul)

Vinul înroseste fata, dar înnegreste sufletul; înveseleste trupul, dar întristeaza duhul. (Iacob al Antiohiei)

Betia este data de vin sau de prea multe griji lumesti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Desertaciunea din afara e semnul vadit al saraciei dinlauntru. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

E mai usor sa dai cuiva un viciu decât sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai usor sa-l molipsesti de o boala decât sa-i dai din sanatatea ta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Cel mai mare viciu este atunci când pari virtuos fara sa fii. (Sfântul Vasile cel Mare)

Lene

Indiferenta si lenea sunt mai vatamatoare decât toata lucrarea diavoleasca. (Sfântul Ioan Damaschin)

Invidie

Invidia este mâhnirea provocata de bunurile altora. Mila este mâhnirea provocata de relele altora. (Sfântul Ioan Damaschin)

Invidia calomniaza virtutea : pe cel viteaz îl numesc nechibzuit, pe cel cumpatat nesimtitor, pe cel drept aspru, pe cel întelept nelegiuit, pe cel marinimos îl numesc marunt, pe cel darnic risipitor, iar pe cel avar, din contra, îl numesc econom. (Sfântul Vasile cel Mare)

Invidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta : pe de o parte izgoneste tot binele, iar pe de alta parte îl chinuie pe cel care o poarta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Asa cum rugina manânca fierul, tot astfel invidia macina sufletul. (Sfântul Vasile cel Mare)

Invidia este cel mai greu de mânuit dintre toate felurile de dusmanie, caci pe toti ceilalti dusmani îi îmblânzesc binefacerile, dar pe cel pizmas si rautacios, darul si binele îl atâta mai rau. (Sfântul Vasile cel Mare)

Nu este patima mai grea si care sa prinda mai repede sufletele oamenilor ca invidia, iar aceasta, prea putin întristându-i pe ceilalti, îi face rau, în primul rând, celui ce-o poarta. (Sfântul Vasile cel Mare)

Invidia întuneca fericirea aproapelui. (Sfântul Vasile cel Mare)

33 Invidia separa, sfintenia uneste. (…) Daca ai dragoste, ai totul. (Fericitul Augustin)

Razboi

Pacea între oameni si popoare izvoraste din pacea omului cu Dumnezeu. (Învataturi de credinta ortodoxa)

Unde nu e pace, acolo nu e Dumnezeu. (Avva Isaia)

Cel ce cauta pacea, Îl cauta pe Hristos. (Sfântul Vasile cel Mare)

Când te lupti împotriva aproapelui tau, întelege ca te lupti împotriva Trupului lui Hristos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Viata

În aceasta lume trebuie sa traim în asa fel, încât sa fim cu sufletul în cer, iar cu trupul în mormânt. (Francisc de Sales)

Viata pamânteasca îi este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (…) Viata de aici este doar o scoala în pregatirea noastra pentru viata vesnica. (Nicodim Patriarhul României)

Mai întâi, trebuie sa cunosti bine ispitele, greutatile si obligatiile vietii, fiindca fiecare drum are crucea lui, încercarile si bucuriile lui. (pr. Paisie Olaru)

Adeseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt femei si femei care sunt barbati, întelepti nebuni si oameni fara de carte întelepti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Îi laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi. (Tertullian)

Faptele savârsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire si mai presus de fire. (…) Fireasca este pacea, împotriva firii este dusmania si, mai presus de fire, este iertarea si binele dezinteresat. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Cele mai divine si mai înalte dintre lucrurile vazute si întelese sunt numai niste simboluri. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

O, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare … ! (Fericitul Augustin)

Moarte

Ce este moartea, daca nu mormântul pacatelor ? (Sfântul Ambrozie)

Se tem de moarte cei ce nu cred în înviere. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii. (N. A. Berdiaev)

Moartea adevarata este înlauntru, în inima si este ascunsa. Omul cel dinlauntru moare. Cine a trecut din moarte la viata, în cele ascunse, acela traieste în veci si nu mai moare. (Sfântul Macarie)

Din moment de nu stim vremea si locul în care ne asteapta moartea, o vom astepta noi în orice vreme si în orice loc. (Fericitul Augustin)

Daca te temi de moarte, înca nu te-ai împreunat în dragoste cu Hristos. (Teognost)

Pentru drepti nu exista moarte, ci doar o trecere în viata vesnica. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Cei care Îl vor îngroapa prin smerenie pe Hristos în sufletul lor, Îl vor vedea si înviind prin slava. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. (…) Frica de moarte este o însusire a firii, intrata în ea prin neascultare. Iar tremurarea în fata mortii este semnul pacatelor nepocaite. (Sfântul Ioan Scararul)

Plata pacatului este moartea. (Sfânta Scriptura)

Justitie

Legea talionului este dreptatea celor nedrepti. (Fericitul Augustin)

Când trebuie sa sfatuim si sa certam pe unul din fratii nostri, sa ne amintim spusele Apostolului : . (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Osândeste-te pe tine însuti si, atunci, vei înceta sa-i osândesti pe ceilalti. (Avva Ioan)

Nu-ti osândi aproapele, caci tu îi cunosti pacatul, dar pocainta nu. (Avva Dorotei)

Nu huliti spunând ca Dumnezeu este drept ! (El este milos – n.n.) (Sfântul Isaac Sirul)

Pentru ce a primit Iov si caii si asinii si camilele si oile si toate mângâierile din belsug, într-un numar îndoit, iar numarul copiilor a fost egal cu cel al mortilor ? Pentru ca necuvântatoarele si toata bogatia au pierit cu desavârsire, dar copiii îi va avea pe toti la înviere. (Sfântul Vasile cel Mare)

Pentru pacatele tale, Dumnezeu te-a facut pe tine judecator : daca ierti putine, putine ti se vor ierta; daca ierti multe, multe ti se vor ierta; daca ierti din inima, la fel îti va ierta si Dumnezeu tie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ori vei face ce vrea Dumnezeu, ori vei primi ce nu vrei tu ! (Evagrie din Pont)

Suferiti de pe urma unui om rau ? Iertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai. (Fericitul Augustin)

Legea talionului (dinte pentru dinte – n.n.) este dreptatea celor nedrepti. (Fericitul Augustin)

Când vom ierta totul, le vom câstiga pe toate. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cu judecata cu care judecati, veti fi judecati ! (Sfânta Scriptura)

Nu invidia gloria celui pacatos, caci nu stii care va fi sfârsitul lui. (Sfânta Scriptura)

Judecata este fara mila pentru cel ce n-a facut mila. (Sfânta Scriptura)

Nu judecati ca sa nu fiti judecati ! (Sfânta Scriptura)

Greutati

Viata aceasta trecatoare nu este decât noviciatul eternitatii; nenorocirile nu sunt, pentru crestin, decât încercare si pedeapsa. (Fericitul Augustin)

Nu atât grija si frica începutului, cât grija si primejdia sfârsitului. (Varlaam)

Cum sa-ti pun sub ochi suferintele saracului, ca sa întelegi din ce suspine îti aduni tu comorile ? (Sfântul Vasile cel Mare)

Precum mesterul arunca aurul în topitorie si-l lasa a se cerne si a se curati prin foc pâna ce vede ca straluceste, tot asa si Dumnezeu lasa sufletele omenesti a fi cercetate de necazuri, pâna se curata si se limpezesc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când voi cadea prada spaimei si groazei (…) eu Îl voi binecuvanta. Când ma voi afla la ananghie, Îl voi preamari. Si când El ma va salva, voi striga de bucurie. (Manuscrisele de la Marea Moarta )

Nici bunatatile pamântesti nu se obtin fara osteneli. De ce renuntam atunci la cele ceresti din cauza ostenelilor ? (Sfântul Nil Sinaitul)

Urmeaza pe Hristos nu doar la Înviere, ci si la Cruce ! (Patericul)

Nu duceti grija de ziua de mâine, caci ziua de maine se va îngriji de sine. Ajunge zilei rautatea ei. (Sfânta Scriptura)

Duceti-va de la Mine în întunericul dinafara, caci am flamânzit si nu Mi-ati dat sa manânc, am însetat si nu M-ati adapat, gol am fost si nu M-ati îmbracat. (Sfânta Scriptura)

În lumea aceasta, necazuri veti avea, dar întrazniti, Eu am biruit lumea. (Sfânta Scriptura)

În ziua necazului meu, spre Dumnezeu am cautat. (Sfânta Scriptura)

Veniti la Mine toti cei osteniti si împovarati si Eu va voi da odihna ! (Sfânta Scriptura)

Durere

Tristetea este rana sufletului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ce poate însemna patimirea mea pe lânga ceea ce ai patimit Tu, Doamne, pentru noi toti ? (Cuviosul Paisie cel Mare)

Omul îsi naste singur suferinta. (Sfânta Scriptura)

Dorinta

Cine a spus , a pierit. (Fericitul Augustin)

Dumnezeu nu rasplateste rezultatele, ci intentia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ceea ce ne este de folos, aceea vrea Dumnezeu si, ceea ce vrea Dumnezeu, aceea ne este de folos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Bogatie

Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamântesti, sa le privim ca de pe patul de moarte ! (Alfons de Liguori)

Bogatia nu este în sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi rau sau bine. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Cauti bogatie ? Fati-L prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Esti bogat ? Foarte bine ! Esti zgârcit ? Foarte rau ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu bogatii vor fi osânditi, ci cei ce slujesc bogatiei. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Bogatia faptei este bogatia sufletului. (Sfântul Teodor Studitul)

În cele trecatoare, nu poti deveni bogat decât saracind pe altul. În cele duhovnicesti, nu poti deveni bogat decât îmbogatind pe altul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti însa doar ceea ce au nu si ceea ce le lipseste. (Sfântul Ambrozie)

Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Bogatii vor ajunge în cer, când îi vor introduce acolo saracii. (Fericitul Augustin)

Daca nu stapânesti aurul, te stapâneste el pe tine. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce crede ca are totul, nu are nimic. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Saracilor, ce va lipseste daca Îl aveti pe Dumnezeu ? Bogatilor, ce aveti daca va lipseste Dumnezeu ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca bogatia curge, nu va legati inima de ea. (Sfânta Scriptura)

Viata omului nu sta în bogatia sa. (Sfânta Scriptura)

Frumos

Sufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el însusi frumos. (Plotin)

Un lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci îl iubim tocmai pentru ca este frumos si bun. (Toma d’Aquino)

Daca cele create sunt atât de frumoase, cu atât mai frumos va fi Creatorul lor. (Fericitul Augustin)

Frumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Numai frumosul este bun. (Clement Alexandrinul)

Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun. (Clement Alexandrinul)

Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se împodobeasca cu cugetul sau. (Clement Alexandrinul)

Doar prin suflet se arata atât fumusetea, cât si urâtenia. (Clement Alexandrinul)

Dependenta

Omul care respinge societatea este sau animal, sau înger. (Fericitul Augustin)

Cetatea, daca nu o pazeste Dumnezeu, degeaba vegheaza paznicii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu si nimic mai mic ca omul fara Dumnezeu. (Sfântul Tihon)

Pomenirea lui Dumnezeu este viata; uitarea Lui, moarte. (Teotim)

Nimic nu este atât de propriu firii noastre ca a fi în comuniune cu altii, a avea nevoie unii de altii si a ne iubi unii pe altii. (Sfântul Vasile cel Mare)

Singuratate

Ferice de cel ce traieste în sihastrie si care, departe de oamenii legati de pamântul pe care-l calca în picioarele lor, îsi înalta sufletul catre Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Neîncetat sa crezi în Dumnezeu si pe tine daruieste-I-te cu totul. Sa nu doresti sa fii singur, în puterea ta … (Fericitul Augustin)

Vai de cel singur. (Sfânta Scriptura)

Prieten

Am pe prietenul meu în mine si eu sunt cu el. (Toma d’Aquino)

Nu cunoastem pe nimeni, decât prin prietenie. (Fericitul Augustin)

Fii prieten cu toti oamenii, dar cu gândul petrece singur ! (Sfântul Isaac Sirul)

Bunastarea îti aduce prieteni, nenorocirea îi încearca. (Sfântul Ambrozie) – pilda cu drumul spre cimitir.

Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea înseamna ridicarea unuia prin celalalt la Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Nu este bun mai mare decât a fi prietenul lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pomenire

Pe morti nu-i cautati în mormânt, ci în inima voastra. (Nicolae Iorga)

Timp

Timpul înseamna pentru Dumnezeu durata asteptarii între bataia Sa la poarta si fapta noastra de a deschide. (pr. Dumitru Staniloae)

Exista trei timpuri : prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul viitorului. (Fericitul Augustin)

Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic în aceasta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as putea fi în vesnicie ?! (Fericitul Augustin)

În viata sfintilor nu exista mâine. (Tereza de Avila)

Celor ce iubesc cu adevarat, viata întreaga li se pare o zi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Stiinta

Cunoasterea fara dragoste este vatamatoate. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca vom sti totul, dar nu vom sti cum sa ne mântuim sufletul, nu ne va folosi la nimic; vom ramâne nefericiti. (Fericitul Augustin)

Nimic nu veti sti vreodata precum ar trebui sa stiti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca nu pricepi ceea ce e sub tine, cum vei pricepe ceea ce e deasupra ta ? (Sfântul Tihon)

Natura

Lumea este mormântul Domnului. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va îndeparta de lume. (Sfântul Isaac Sirul)

Prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Nu iubiti lumea cu lucrurile ei ! Cine iubeste lumea, nu are în el dragostea Domnului. (Sfânta Scriptura)

Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om. (pr. Dumitru Staniloae)

Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi însine. (pr. Dumitru Staniloae)

Omul nu este mântuit de trupul sau, ci în trupul sau. Nu este mântuit de lumea materiala, ci împreuna cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al creatiei, mântuirea sa presupune împacarea si transfigurarea întregii creatii . (pr. Kallistos Ware)

Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decalajul dintre progresul stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramâna aplecat asupra lui însusi, închis în imanenta unei lumi care se vrea autonoma, ci numai în unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire, Care este Dumnezeu. (pr. Dumitru Popescu)

Umanitatea si creatia sunt inseparabile în iconomia lui Dumnezeu. (pr. Ion Bria)

Creatia întreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de câte ori doresc, pot sa citesc în cele facute de Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Folosirea gresita a gândurilor duce la întrebuintarea gresita a lucrurilor. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu te întreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate lucrurile ne-au fost încredintate noua si noi acestora. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul. (Sfântul Ioan Gura de Aur) – Încredere,pilda

Toate îsi au împlinirea în Hristos. (Fericitul Augustin)

Ispita

Lumea este hanul diavolului. De aceea, oriunde ne ducem, gasim pe hangiu acasa. (Martin Luther)

Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a biruit ispita, sa se roage pentru cel care e înca în ispite. (pr. Paisie Olaru)

O cadere nu este atât de rea ca o recadere. (Bernard de Clairvaux)

Smulge gândurile rele cu alte gânduri. (Sfântul Nil Sinaitul)

Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amândoua cu aceeasi supunere. Pe amândoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu Dânsul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

De doua feluri este ispita : sau strâmtorile vietii încearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul vietii devine iarasi chip de ispita. E deopotriva de greu, atât sa-ti pastrezi sufletul neînjosit de greutati, cât si sa nu ti-l jignesti în situatii înalte. (Sfântul Vasile cel Mare)

Toata ispita este îngaduita de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului bolnav. (Sfântul Ioan Damaschin)

Este mai ferit de primejdie cel care nu îngaduie dusmanului sa intre în casa, decât cel care, dupa ce l-a lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata. (Sfântul Tihon)

Când un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, chiar daca ar trai împreuna cu ei, nu este nici un pericol. (Fericitul Augustin)

Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si Lot în Sodoma. (Sfântul Tihon)

Nu locul îl mântuieste pe om, ci vointa lui. Adam a cazut chiar în rai, în timp ce Lot s-a pazit chiar în Sodoma. (Sfântul Efrem Sirul)

Corupând sufletul rapesti ceea ce apartine vesniciei lui Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Diavol

Domnii mei, când esti la oras, diavolul vine sub diferite chipuri : un prieten, o carte, o femeie, un dusman; când esti în singuratate, vine personal. (pr. Ilie Cleopa)

Cine poarta razboi cu diavolul, tine pacea cu Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

De noi depinde daca diavolul va fi puternic sau neputincios. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Treaba diavolului este sa îndruge multe, treaba noastra este sa nu le ascultam. (Fericitul Augustin)

Înainte de pacat, diavolul ne face sa-L vedem pe Dumnezeu milos, iar dupa pacat ni-L prezinta ca Judecator neîndurat. (Sfântul Tihon)

Iad

Pedeapsa care face ca iadul sa fie iad este durerea ca sufletul L-a pierdut pe Dumnezeu. (Alfons de Liguori)

Toti cei care îsi amintesc de iad nu vor ajunge acolo, iar cei ce uita de iad, nu vor scapa de el. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Rai

Tare ma tem sa nu ramânem numai cu raiul acesta de aici si sa-l pierdem pe celalalt, din pricina lenevirii noastre. (pr. Paisie Olarul)

Daca primele semne ale fericirii viitoare ne umplu inima de atâta blandete, de atâta bucurie, ce sa mai spunem de fericirea care îi asteapta în Împaratia Cerurilor pe toti cei care plâng pe Pamânt ? (Sfântul Serafim de Sarov)

Cele ce ochiul n-a vazut, nici urechea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au urcat, acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe Dânsul. (Sfânta Scriptura)

O, raiule al lui Dumnezeu ! Noi putem sa te câstigam, dar nu putem sa te întelegem. (Un calugar)

Oricine încearca sa descrie lumea cealalta prin cuvinte este, cu adevarat, un mincinos; si nu pentru ca uraste adevarul, ci prin nepotrivirea descrierii. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Ma duc sa va gatesc un loc, ca unde voi fi Eu si voi sa fiti. (Sfânta Scriptura)