Crai Nou prima operetă românească cultă

În 27 Februarie 1882, la Colegiul Andrei ?aguna din Bra?ov s-a cântat prima oar? opereta româneasc?, „Crai Nou”, compus? de Ciprian Porumbescu.

Un afi? simplu anun?a în februarie 1882 la Bra?ov c? “o societate de diletan?i va prezenta în sala mare a gimnaziului român opereta “Crai Nou” de Vasile Alecsandri, pe muzica lui Ciprian Porumbescu”. Acest spectacol avea s? devin? de fapt premiera absolut? a primei operete române?ti. Compozitorul, dirijorul, scenograful ?i chiar impresarul spectacolului a fost Ciprian Porumbescu, care locuia atunci la Bra?ov ?i era profesor de muzic? la Gimnaziul românesc ?i dirijor al corului Bisericii Sfântul Nicolae.

„Crai Nou“, prima operet? româneasc? cult?

Placa comemorativa

„Crai Nou” este prima operet? româneasc? cult? scris? de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei lui Vasile Alecsandri. Piesa, în dou? acte, a avut premiera la 11 martie 1882, în Sala Festiv? a Gimnaziului Român, ast?zi Colegiul Na?ional „Andrei ?aguna” din Bra?ov.

O plac? memorial?, fixat? pe zidul Colegiului Na?ional “Andrei ?aguna”, consemneaz? evenimentul care a avut loc în sala festiv? a Gimnaziului român.

Spectacolul s-a desf??urat pe o scen? improvizat? pe care au interpretat mai mul?i actori amatori din ora?. Cu toate acestea, reprezenta?ia a avut un succes r?sun?tor. În compozi?ia „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a împletit folclorul românesc cu opereta clasic? vienez?, având la baz? un mit popular care vorbe?te despre luna nou? ?i care poate aduce fericirea celor îndr?gosti?i.

Distribu?ia celor trei spectacole care s-au jucat cu opereta “Crai Nou”, în anul 1882, la Bra?ov, a cuprins peste 6o de persoane, în rolurile principale fiind: Carolina Lenghel (Anica), Cornelia Roman (Dochi?a), Andrei Bârseanu (Bujor), Vasile Voinea (Leona?), G. Strâmbu (Ispravnicul), Zosim Butnaru (Mo? Corbu). Sufleur: Pandele Dima, fratele compozitorului G. Dima. Regia artistic?: Ioan Bucur Popp, negustor de frunte, care a suportat ?i cheltuielile punerii în scen? ale spectacolului.

La spectacol ?i-a dat concursul orchestra Societ??ii Filarmonice bra?ovene. Aici prim cornist era Fr. Böhme, care, potrivit m?rturiilor vremii, l-a ajutat pe Ciprian Porumbescu la orchestrarea operetei. Manuscrisul, schi?? a partiturii generale, dona?ie a lui Tiberiu Brediceanu, aflat la Muzeul Primei ?coli Române?ti din Scheii Bra?ovului, nu pare a fi scris de mâna compozitorului.

Succesul imens impune reluarea spectacolului la 28 februarie /12 martie ?i la 11 / 23 martie 1882, pe aceea?i scen?. În acela?i an, opereta este montat? ?i la Oravi?a.

Bra?ovul este legat inseparabil de marele muzician român care a locuit aici între anii 1881 – 1883, ?i-a desf??urat activitatea ca dirijor al corului Bisericii „Sf. Nicolae” din Schei ?i al Reuniunii române de gimnastic? ?i cânt?ri ?i, a?a cum afirm? speciali?tii, a avut cea mai prolific? perioad? de crea?ie din via?a sa artistic?. Tot la Bra?ov, Ciprian Porumbescu a înregistrat imensul succes al punerii în scen? a primei operete române?ti, compus? de el, „Crai Nou”, având la baz? textul piesei poetului Vasile Alecsandri.

Prima reprezenta?ie a lucr?rii a avut loc pe 27 februarie 1882, cu compozitorul la pupitrul dirijoral, în Sala Festiv? a Gimnaziului Român (ast?zi, Colegiul Na?ional „Andrei ?aguna”), prestigios l?ca? de înv???mânt, iar primirea extrem de favorabil? a spectacolului a condus la programarea, chiar a doua zi, pe 28 februarie 1882, a înc? unei reprezenta?ii.

Tema

Opereta îmbin? veselia cu poezia într-o atmosfer? româneasc? extrem de tonic? ?i dezvolt? un mit popular care spune c? luna nou? poate aduce fericirea celor îndr?gosti?i.

Lucrarea este, de fapt, o glum?, în care un ispravnic este p?c?lit de doi tineri, ajuta?i de ??ranii de la munte. Anica, chiar nepoata acestui dreg?tor, ?i Leona? fug de acas? pentru a se c?s?tori, dar sunt c?uta?i de c?tre ispravnic ?i jandarmi. Ap?ra?i de Dochi?a ?i de Mo? Corbu, ei reu?esc s? se ascund? pentru ca, în final, Ispravnicul s? îi ?i logodeasc?.

Partitura operetei „Crai Nou”, compus? în perioada în care curentul muzical al ?colilor na?ionale era în plin avânt, contureaz? personaje în care spiritualitatea româneasc? se reg?se?te pe deplin. Poezia cuplului Anica – Leona? se echilibreaz? cu vigoarea perechii Dochi?a – Bujor.

Comicul de situa?ie ?i de limbaj se datoreaz? rolurilor de compozi?ie Mo? Corbu ?i Ispravnicul relevându-se prin ei umorul nostru românesc inepuizabil. Montarea actual? a operetei „Crai Nou”, ce dateaz? din 2018, dore?te s? îmbine atmosfer? extrem de tonic? a satului românesc exprimat? de Ciprian Porumbescu prin ritmurile cântecelor populare ?i horelor cu zona de mister ?i inefabil existent? în poezia „Crai Nou” de Vasile Alecsandri, inspiratorul libretului acestei prime operete române?ti. Craiul Nou care împline?te dorurile ?i Sânzienele – ielele cele bune cu puteri magice care danseaz? în hore noaptea la lumina lunii – sunt întruchipate vizual în dou? momente muzicale nou-introduse în desf??urarea spectacolului („Balada” ?i „Rapsodia român?”), întregindu-se astfel paleta componistic? a lui Ciprian Porumbescu.