Întinsă pe trei hectare şi jumătate, cea mai nordică fortificație care a aparținut regatelor dacice este într-o zonă împădurită din satul ucrainian Mala Kopanya, la 30 de kilometri de graniţa cu România. Cetatea a fost descoperită, întâmplător, la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar abia în anii ’70 arheologii ucraineni au început să studieze sistematic fortificaţia.

„În 1977 au început lucrările la cetatea propriu-zisă. În 2007 este atestat un nou loc, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte”, spune Liuba Irina Horvat, cercetător la muzeul din Satu Mare.

„Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal”, spune Vjaceslav Kotigorosko, directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.

Abia în urmă cu trei ani a fost scos la lumină tezaurul de aur dacic.

„Aici avem cele mai mari cantități de aur găsite într-un sit dacic cu excepția Sarmizegetusei, cele mai grandioase piese din aur”, spune Liviu Marta, directorul muzeului județean Satu Mare.

Printre pandative şi brăţări din aur se remarcă un colan numit de arheologi „torques”. S-a păstrat fragmentat în 20 de bucăţi care au, în total, peste un kilogram.

Arheologii sătmăreni au descoperit cel mai mare cimitir din arealul dacic, cu ocazia săpăturilor efectuate pe şantierul arheologic de la Malaia Kopania, din Ucraina, aflat la 20 de kilometri de graniţa cu România.

Cea mai mare necropolă dacică, descoperită în Ucraina (Imagine: Arhiva Mediafax Foto)

Şeful Secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Gindele, a declarat marţi, că cimitirul de la Malaia Kopania reprezintă cea mai mare descoperire dacică de până acum.

“Este vorba despre un cimitir de incineraţie, în care am descoperit până acum zeci de morminte. Defuncţii au fost puşi pe rug, osemintele calcinate depuse în urne şi îngropate în pământ”, a declarat arheologul Robert Gindele, după închiderea unei noi sesiuni de cercetări în zonă.

Acesta a precizat că în mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele şi verigi, în timp ce în mormintele bărbaţilor au fost descoperite arme, printre care şi unele foarte spectaculoase, precum spade îndoite, o armă specială numită fica – un fel de sabie cu un singur tăiş, pinteni, vârfuri de lance şi alte obiecte.

Gindele a spus că descoperirea este foarte importantă, având în vedere că ritualul de înmormântare al dacilor este foarte puţin cunoscut, iar cimitirul de la Malaia Kopania este cea mai mare necropolă dacică descoperită vreodată.

“La Malaia Kopania am descoperit mai multe morminte decât au fost descoperite vreodată în tot arealul Marii Dacii. Fără îndoială, vor fi câteva sute pe când vom finaliza cercetările. Sută la sută putem spune că aici va fi cercetată cea mai mare necropolă de pe tot arealul culturii dacice”, a spus Gindele.

Acesta a menţionat că mormintele datează din perioada lui Burebista, fiind descoperită şi o monedă grecească din argint din acea perioadă.

Anul trecut, în cetatea de la Malaia Kopania au fost descoperite şi urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucăţi de fier neprelucrat care urmau să fie topite, o monetărie şi un atelier de confecţionat râşniţe pentru măcinatul grâului.

Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, pe lângă cel din Zemplen – Slovacia, aflat la 200 de kilometri de graniţa cu România.

Şantierul arheologic de la Malaia Kopania se află la 20 de kilometri de graniţa cu România, la intrarea Tisei în bazinul Maramureşului istoric.

Situl arheologic de la Malaia Kopania a fost deschis în urmă cu 20 de ani, iar din anul 2002 o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean Satu Mare, formată din directorul Viorel Ciubotă, şeful de secţie Robert Gindele şi arheologii Liviu Marta şi Zoltan Cardoş, împreună cu arheologi de la Universitatea Naţională din Ujgorod – Ucraina, au făcut constant săpături în acest loc.

Arheologii cred că la Mala Kopanya ar fi fost un adevărat complex de clădiri, de mare importanţă pentru studiul istoriei dacilor.

„Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă aşezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă”, spune Vjaceslav Kotigorosko.

Din acest motiv, autorităţile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic.

Print Friendly