Densuş sau Demşuş după denumirea veche, este un sat din Ţara Haţegului, judeţul Hunedoara. Pe vremea imperiului Austro-Ungar, Densuş era numit în maghiară Demsus, iar în germană Demsdorf.

Biserica Densus vedere

La Densuş se ajunge relativ uşor, deşi există riscul să mai încurci drumurile nesemnalizate. Dar oamenii binevoitori din zonă îţi sar imediat în ajutor şi te îndumă.

De la Haţeg o iei spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana, dar până să ajungi în fosta capitală a Daciei ocupate de romani, la Toteşti, faci dreapta spre Densuş. Sunt aproximativ 10 kilometri de la Haţeg.

Aici vei găsi una dintre minunile de pe la noi, „biserica fără pereche în toată românimea”, cum a numito Nicolae Iorga.
Biserica din Densuş poartă hramul Sfântului Nicolae şi este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România în care, de la construcţia ei şi până în prezent, s-au ţinut slujbele neîntrerupt.
Nimeni nu ştie exact când a fost ridicată. Nicolae Iorga considera că a fost construită în secolul XIV, iar istoricul de arta Virgil Vătăşeanu o plasează în secolul XIII. Cert este că biserica din Densuş a fost clădită pe fundaţia unui templu antic din secolul IV, templu care la rândul său ridică dispute. Unii spun că era un templu roman dedicat zeului Marte, alţii că era un edificiu precreştin dacic, iar alţii că a fost mausoleul inchinat generalului Longinus Maximus, ucis de daci.

George Călinescu spunea despre acest lăcaş de cult că este “o biserică bizară, făcută din marmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”.
Şi pe drept cuvânt căci, biserica din Densuţ, construită în stilul romanicului târziu, este formată, în mare parte, din blocuri masive din marmură şi piatră, cu statui şi coloane cărate de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana aflată, la 10 kilometri depărtare. Până şi altarul este făcut dintr-o piatră funerară romană de pe care au fost şterse inscripţiile.

Căramizile cu inscripţii romane, capitelurile, pietrele funerare, tuburile de canalizare incluse în construcţie dau bisericii un aspect neobişnuit. De aproape arată ca o construcţie făcută din lego, dar în loc de cubuleţe au fost folosite bucăţi, din construcţii romane, unele dintre ele purtând încă inscripţii latine, şi bolovani de râu.
Este foarte greu de descris ce sentimente îţi provoacă descoperirea acestei biserici. De la uimire până la admiraţie şi de la curiozitate până la fascinaţie. Şi când vezi şi acoperişul, realizat din plăci de piatră suprapusă, te întrebi dacă biserica a avut un architect sau fiecare om care a trecut pe acolo a contribuit cu câte o piatră.

Dimensiunile bisericii sunt mici, întinzându-se pe o lungime de 30 de metri şi o lăţime de 18. Interiorul, destul de strâmt, este acoperit cu valoroase fragmente de pictură murală, ce datează de la mijclocul secolului XV, opere ale unei echipe de maeştrii, în frunte cu Ştefan, unul din primii zugravi români cunoscuţi.

Toată zona Ţării Haţegului este încărcată de pitoresc şi de istorie.
Una dintre cele mai importante familii din Densuş este Densuşianu cu fraţii Aron (critic, folclorist şi istoric literar) şi Nicolae (istoric şi folclorist, autor al Dacia Preistorica).
Iar în îmrejurimi mai putem vizita Mănăstirea Prislop (unde se odihneşte părintele Arsenie Boca), Sarmizegetusa Ulpia Traiana, rezervaţia de zimbrii de la Haţeg sau rezervaţia paleontologică de dinozauri pitici.
Tot în apropiere sunt cetăţile dacice (în frunte cu capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia), Parcul Natural Grădiştea de Munte – Cioclovina sau Rezervaţia Biosferei Parcul Naţional Retezat.

articol preluat: http://www.traditionalromanesc.ro/articol/turism/drumetii/biserica-fara-pereche-in-toata-romanimea_534.html

Print Friendly