Ar fi să nu mai terminăm înşirând mijloacele pe care imaginaţia guvernanţilor unguri le-a creat pentru subţierea păturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi formarea unui bloc masiv maghiar. Maghiar în aparenţă, e adevărat, însă mijloc puternic de propagandă pentru susţinerea revizionismului şi, din nefericire, pentru realizarea lui.
Armata — factor de deznaţionalizare
Armata a jucat şi ea un rol important în deznaţionalizarea românilor din secuime. Singurii dintre românii transilvăneni care erau obligaţi să-şi completeze stagiul în regimentele ungureşti de honvezi erau românii din secuime. Ceilalţi erau trecuţi în regimentele lor respective, în care limba de instrucţie era germana. Pentru reangajarea în armată sau în jandarmerie, condiţia imperioasă era schimbarea religiei, cetăţenia ungară a românilor nefiind suficientă. Se citează în acest sens cazuri nenumărate. Vom spicui două, dîntr-un număr nesfârşit, pentru a se vedea ce transformare radicală suferea un român reangajându-se în armată. Românii ortodocşi Petru Bârsan şi Niculae Bârsan din Aita Seacă, jud. Trei Scaune, ca să devină plutonieri jandarmi, îmbracă în întregime haina ungurească, schimbându-şi religia şi îmbrăţişând ritul reformat, iar numele românesc îl transformă într-unul de rezonanţă maghiară, pentru a deveni astfel Peter Berszany şi Miklós Berszany, iar românul Mihail Suciu din Valea Zălanului, de religie creştin ortodox, devine romano-catolic, luând şi numele secuiesc de Szöcs Mihalyi.
Iată ce se ascunde sub aparenţa maghiarismului integral.
Iată adevăraţii secui, „ramura cea mai nobilă a poporului ungar”: Petru şi Niculae Bârsan, Mihail Suciu!
În mai puţin de 50 de ani, scria în 1902 scriitorul ungur Pál Balogh, au dispărut prin maghiarizare 200 comune maghiaro-române. De atunci, cadenţa deznaţionalizării forţate n-a fost diminuată, ci dimpotrivă a luat proporţii mai îngrijorătoare încă.
Extras din lucrarea: Adrealul pamânt românesc de Milton G. Lehrer
Descarcă format PDF:
Adrealul pamânt românesc de Milton G. Lehrer
Comentarii recente