Pe 29 aprilie este sărbătorită Ziua veteranilor de război români, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României, aceasta fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007.
Această zi aminteşte de data la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. Înaltul Decret Regal prevedea, la articolul 2, că: „Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”. Pe parcurs au fost adoptate și alte legi.
În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit peste 10000 de ostaşi din cei peste 58000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro. De menționat că în acel război tânăra armată română, prost echipată și aprovizionată, a salvat de la înfrângere în luptele pentru Plevna armata rusă și a cucerit independența României.
Ulterior, în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880000 de militari, România a adus jertfă peste 410000 de soldaţi (peste 335000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi), de asemenea, circa 650000 de morţi în rândul populaţiei civile. De menționat că jertfa eroilor români nu a fost în zadar. Prin sângele lor vărsat în luptele de la Oituz, Mărășești și Mărăști, prin luarea sub ocrotire a populației Basarabiei, terorizată de soldații ruși bolșevizați, care părăseau frontul, lăsând armata română de una singură în fața inamicului mult mai numeros și bine echipat, a fost creată România Mare.
Jertfa eroilor români în acest război nu a fost uitată. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia „Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare.
În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje printr-o serie de acte normative, precum Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Cu regret, cu vernirea dictaturii comuniste începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
În memoria eroilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei de sub ciuma sovietică au fost reconstituite cu ajutorul României o serie de cimitire, vandalizate în perioada sovietică, cel mai mare și bine amenajat fiind Cimitirul eroilor romîni de la Țiganca, Cantemir, unde au fost înhumați 1020 de eroi români, pentru fiecare fiind instalată o cruce nominală. De asemenea, sunt ridicate mai multe monumente în memoria ostașilor români, cum ar fi cel recent inaugurat în s. Baimaclia, raionul Căușeni.
În prezent, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, membră a Federaţiei Mondiale a Vechilor Combatanţi, cu sediul la Paris. Aceste drepturi sunt garantate de Legea nr. 49/1991 şi de Legea nr. 44/1994, modificată şi completată prin Legea 303/2007.
Cu respect,
Valeriu Dulgheru
Comentarii recente